Premierul interimar Ilie Bolojan a susținut luni seară o conferință de bilanț în care a criticat programul de guvernare propus de Executivul condus de Luca Niculescu. Acesta, format din PSD și câțiva miniștri tehnocrați, nu conține măsuri privind scăderea taxei pe valoarea adăugată sau subvenții pentru combustibilul utilizat în agricultură. Bolojan a subliniat că nici creșterile de salarii sau alte indexări nu sunt prevăzute, deși acestea au fost prezentate anterior ca fiind necesare și urgente.
În cadrul discursului de la Palatul Victoria, Ilie Bolojan a declarat că a preluat o țară aflată într-o situație critică, cu un deficit record și cu riscul iminent de incapacitate de plată. El a menționat că în iunie anul trecut situația era atât de gravă încât nimeni nu dorea să preia funcția de premier. La acea dată, deficitul era de 9,3%, creșterea economică era bazată pe consum și datorie, iar PNRR-ul era blocat, existând riscul pierderii fondurilor europene.
Premierul interimar a explicat faptul că a fost obligat să implementeze creșterea TVA pentru a asigura venituri la buget și pentru a reduce deficitul fiscal. El a recunoscut că deciziile au fost dificile și că anumite măsuri au dus la o scădere a nivelului de trai pentru familii, angajați sau pensionari. Bolojan a susținut că a refuzat să facă promisiuni fără acoperere financiară și că a preferat să nu modifice cifrele pentru a nu ascunde realitatea economică.
În răspuns la întrebări despre susținerea unei creșteri a pensiilor cu 7,3% sau a majorării salariilor în sectorul public, Bolojan a folosit întrebări retorice pentru a sublinia lipsa măsurilor de relaxare în noul program. El a întrebat dacă există vreo scădere de taxe în propunerea actuală sau dacă au fost menționate subvențiile pentru combustibilul fermierilor. Premierul a afirmat că este necesar ca orice cheltuială suplimentară să fie acoperită prin venituri noi sau prin reducerea altor cheltuieli.
Ilie Bolojan a menționat că o indexare a salariilor fără o abordare corectă ar putea agrava nedreptățile din sectorul public, lăsând diferențele dintre salarizări și mai mari. El a subliniat importanța respectării țintei de deficit bugetar de sub 5,3%, conform înțelegerilor făcute. Această limită este considerată esențială pentru reducerea presiunii asupra economiei românești, mai ales în contextul faptului că fondurile din PNRR nu vor mai fi disponibile în anul viitor.
Gestionarea deficitului bugetar și a fondurilor europene reprezintă piloni centrali ai stabilității macroeconomice în România. În perioade de criză, menținerea unui deficit sub pragurile stabilite de Comisia Europeană este crucială pentru a menține încrederea piețelor financiare și pentru a evita creșterea costurilor de finanțare a statului prin datorie.