Înalta Curte de Casație și Justiție este așteptată să emită un verdict joi în urma recursului depus de Guvern și Ministerul Finanțelor. Disputa vizează plata unor drepturi salariale restante către magistrați, o sumă care este estimată a fi de aproximativ 5 miliarde de lei. Procesul a ajuns în etapa finală după ce Curtea de Apel București a decis că Executivul este obligat să achitie aceste sume.
Decizia instanței de la Curtea de Apel a stabilit că Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să asigure fondurile necesare pentru majorările salariale, inclusiv prin rectificări bugetare. În cazul în care hotărârea rămâne definitivă, s-a prevăzut un termen de 10 zile pentru executare. Totodată, au fost stabilite penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, precum și amenzi calculate raportat la salariul minim brut.
ÎCCJ susține că neplata acestor sume afectează dreptul de proprietate al magistraților care dețin titluri executorii neexecutate de peste un deceniu. Instanța acuză Guvernul că nu respectă hotărârile judecătorești definitive și că afectează principiul separației puterilor în stat. Pe de altă parte, reprezentanții Guvernului argumentează că instanțele nu se pot substitui autorităților în gestionarea finanțelor publice sau în impunerea alocărilor bugetare.
În cadrul procesului, Guvernul a solicitat sesizarea Curții Constituționale și a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat sesizarea Curții Constituționale pentru a soluționa conflictul juridic, susținând că decizia instanței depășește competențele puterii judecătorești în materie bugetară. Această situație a fost amânată de cinci ori până în prezent, în contextul majorărilor de 25% dispuse în 2023.
Restanțele salariale au fost cauzate de decizia luată în 2023 de Înalta Curte și Parchetul General, care a dispus majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%, cu aplicare retroactivă începând din anul 2018. Deși Ministerul Finanțelor a inclus în proiectul de buget pentru anul 2026 suma de aproape 5 miliarde de lei pentru aceste plăți, Guvernul a optat pentru amânarea unor plăți și redirecționarea fondurilor către programe de sprijin social.
Contextul juridic privind drepturile salariale ale magistraților este marcat de o tensiune între puterea executivă și cea judecătorească. Această dispută privind alocarea fondurilor bugetare și respectarea hotărârilor judecătorești definitive reflectă un conflict de competențe între Guvern și instanțele supreme, în care miza financiară este de miliarde de lei pentru bugetul de stat.