Guvernul propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan a eșuat în încercarea de a obține votul de încredere din partea Parlamentului. Votul pentru investirea cabinetului a avut loc miercuri, 30 septembrie, în cadrul plenului reunit al Camerei Deputaților și Senatului. În urma procedurii, s-a constatat că echipa propusă nu a reușit să atingă pragul de cel puțin 233 de voturi favorabile, necesar pentru a putea exercita funcția de guvern.
Echipa de ministri susținută oficial de formațiunile PNL, USR și UDMR dispunea de un suport parlamentar de aproximativ 170 de deputați și senatori. În zilele care au precedat votului, Siegfried Mureșan a declarat că este implicat în negocieri pentru a atrage parlamentari suplimentari care să asigure majoritatea. Totuși, partidele PSD și AUR au anunțat în avans că nu vor acorda sprijinul necesar pentru învestirea acestui Guvern.
Înainte de votul final, candidații au trecut prin comisiile parlamentare, unde rezultatele au fost împărțite egal între avizele pozitive și cele negative. Din totalul de 16 candidați pentru funcția de ministru, opt au primit aviz negativ, în timp ce ceilalți opt au primit aviz favorabil. Deși avizele primite în comisii au avut un caracter pur consultativ, acestea au reflectat dificultățile de coeziune din cadrul echipei propuse.
Printre miniștrii care s-au confruntat cu avizele negative în comisiile de specialitate se numără Sebastian Burduja, propus la Energie, și Radu Miruță, propus la Apărare. De asemenea, Cătălin Drulă pentru Transporturi, Irineu Darău pentru Economie, Raluca Turcan pentru Muncă, Oana Gheorghiu pentru Sănătate, Andrea Chiș pentru Justiție și Mihai Dimian pentru Educație au primit avize nefavorabile. Lista cabinetului a inclus și alți candidați precum Mircea Abrudean, Tanczos Barna sau Alexandru Nazare.
Această respingere reprezintă al doilea Cabinet care nu reușește să obțină încrederea Parlamentului, după ce anterior a picat și Guvernul condus de Adrian Veștea. Siegfried Mureșan fusese desemnat premier de către președintele Nicușor Dan pe 17 septembrie, fiind a treia propunere de premier după demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan. Situația actuală marchează o nouă etapă de criză politică în țară.
Respingerea succesivă a propunerilor de guvern indică o perioadă de instabilitate după căderea Guvernului condus de Ilie Bolojan. Conform prevederilor Constituției, în cazul în care președintele trimite cel puțin două solicitări de învestitură care sunt respinse de Parlament, acesta poate lua decizia de a dizolva Parlamentul, dacă sunt îndeplinite și celelalte condiții prevăzute de lege.