Guvernul României a alocat suma de 12,1 milioane de lei pentru prima etapă a lucrărilor necesare asigurării resurselor de apă brută utilizate la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă. Această intervenție de urgență a fost necesară pentru a gestiona situația cauzată de nivelurile scăzute ale Dunării. Fondurile au fost utilizate pentru a menține funcționarea operațională a centralei în condiții de deficit hidrologic.
Operațiunile de dragaj, care au vizat adâncirea și nivelarea albiei, au fost efectuate în luna august de către Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați. Intervențiile tehnice s-au concentrat pe puncte critice identificate pe cursul fluviului, mai exact în zonele Caragheorghe – Turcescu, la kilometrii 345-342, și în sectorul Cochirleni, situat între kilometrii 309 și 304. Aceste măsuri au fost luate pentru a combate impactul minimelor istorice ale nivelului Dunării.
Finanțarea acestor acțiuni a fost extrasă din Fondul de rezervă bugetară, o resursă aflată la dispoziția Guvernului. Conform informațiilor furnizate de Cancelaria Prim-Ministrului, acest fond este prevăzut în bugetul de stat pentru anul 2026. Utilizarea acestor mijloace financiare a permis mobilizarea rapidă a echipamentelor și a personalului pentru a răspunde nevoilor imediate de la Cernavodă.
Pentru gestionarea situației actuale, autoritățile au pregătit o măsură operativă care este descrisă ca fiind temporară, reversibilă și etapizată. Această soluție de scurtă durată a fost dezbatută tehnic împreună cu CNE Cernavodă, administratorul Canalului Dunăre-Marea Neagră, IGSU și MApN. Scopul principal este de a asigura o soluție care să poată fi implementată în doar câteva zile pentru a proteja procesul de aprovizionare cu apă.
Pe termen lung, autoritățile vizează implementarea proiectului BALA II pentru a permite redistribuirea debitelor la bifurcația Bala-Dunărea Veche. Experții și reprezentanții instituțiilor publice consideră că este necesară actualizarea indicatorilor tehnico-economici ai acestui proiect, care au fost adoptați inițial de Guvern în anul 2024. Această actualizare este esențială pentru ca proiectul să răspundă eficient problemelor provocate de debitele de nivel minim înregistrate în prezent.
Gestionarea resurselor de apă pentru infrastructura critică de energie este o prioritate în contextul variațiilor climatice care afectează fluviile europene. Nivelurile scăzute ale apelor pot influența direct capacitatea de răcire a reactoarelor și stabilitatea energetică. Monitorizarea constantă a debitelor de pe Dunăra de Jos rămâne un element cheie pentru prevenirea unor crize de aprovizionare la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă.