Reprezentanții crescătorilor de animale au depus marți, 15 septembrie, la Registratura Guvernului, o listă formată din 16 cereri de reformă. Documentele au fost înregistrate în jurul orei 10:00, în contextul protestului desfășurat în Capitală. Această acțiune vizează abordarea unor probleme structurale care afectează direct activitatea fermierilor și stabilitatea sectorului agricol din România.
Printre principalele solicitări ale oierilor se numără redeschiderea urgentă a exporturilor de ovine, fără a impune restricții în procesul de comercializare. Un punct critic ridicat de participanți este interdicția de a mai ucide oile, o măsură considerată extrem de gravă pentru viitorul oieritului. De asemenea, se cere ca ursul brun să fie scos din categoria speciilor care beneficiază de protecție strictă.
Crescătorii solicită modificări legislative semnificative, inclusiv în domeniul vânătoriei, pentru a elimina interdicția de pășunat între 6 decembrie și 23 aprilie. O altă cerință vizează eliminarea taxelor impuse de ANSVSA pentru acțiunile sanitar-veterinare obligatorii. Fermierii cer, de asemenea, ca ITM-ul să nu mai aplica amenzi crescătorilor de animale și să se oprească penalizările pentru ne-sterilizarea câinilor de la stână.
În ceea ce privește gestionarea resurselor, se cere ca pajiștile să fie închiriate la prețuri corecte și să poată fi utilizate fără restricții de mediu. Un alt punct important este cererea ca statul să acopere costurile în cazul în care sunt impuse măsuri pentru protejarea interesului sanitar-veterinar general. În acest caz, statul trebuie să compenseze corect prejudiciul economic produs prin limitarea comercializării.
Ghiță Ciobanul, cunoscut sub numele de Gheorghe Dănulețiu, baciul de la Jina, județul Sibiu, a declarat că documentele depuse informează guvernul despre problemele grave ale fermierilor. Acesta a subliniat că exporturile de ovine reprezintă una dintre cele mai mari dificultăți actuale. Grupul de proteste a menționat că scopul este protejarea dreptului fermierilor de a produce și de a avea un viitor în țară.
Sectorul agricol și cel de creștere a animalelor sunt supuse unor reglementări stricte de la nivel național și european. Aceste reguli vizează standardele de sănătate animală și protecția biodiversității, însă adesea generează presiuni economice asupra micilor producători. În România, gestionarea pajiștilor și a regimului de protecție pentru speciile precum ursul brun rămân subiecte de dezbatere între conservare și activitatea de creștere a animalelor.