Guvernul propus de Siegfried Mureșan a fost respins miercuri de Parlament, după ce a obținut doar 182 de voturi „pentru” și 15 „împotrivă”. Pentru a fi investit în funcție, cabinetul avea nevoie de un minim de 233 de voturi favorabile. Acest rezultat indică faptul că perioada de criză politică din România va fi prelungită, având în vedere numărul redus de parlamentari care au susținut candidatura propusă de președintele Nicușor Dan.
Agenția Reuters subliniază că acest eșec al lui Siegfried Mureșan prelungește o criză politică ce poate amenința direct ratingul de investiții al țării. Aceasta este a treia propunere de premier respinsă de președintele Nicușor Dan de la prăbușirea guvernului de coaliție pro-europeană, care a avut loc acum aproape cinci luni. Analistii avertizează că instabilitatea poate compromite eforturile de reducerea deficitului bugetar, care este cel mai mare din UE raportat la dimensiunea economiei.
Presa internațională, inclusiv publicația POLITICO, notează că respingerea cabinetului Mureșan adâncește criza declanșată în luna mai. Președintele Nicușor Dan, descris ca un moderat independent, a propus eurodeputatul pentru această funcție, însă parlamentarii de la București au refuzat susținerea sa. Nicușor Dan își dorește ca liderii politici aflați în conflict să lase deoparte divergențele și să ajungă la o înțelegere pentru formarea unei noi coaliții de guvernare.
O posibilitate menționată de Reuters este formarea unei noi majorități prin colaborarea dintre social-democrații de stânga (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). AUR este descris ca fiind partidul care conduce în sondajele de opinie cu 40% din intențiile de vot, o cifră de peste două ori mai mare decât susținerea pentru PSD. Deși AUR a insistat pentru alegeri anticipate, formațiunea nu a exclus posibilitatea unei colaborări cu stânga.
În ceea ce privește scenariul alegerilor, Nicușor Dan a declarat că „alegerile anticipate nu sunt o soluție”, deoarece ar continua instabilitatea și neîncrederea cetățenilor și a piețelor financiare. Totuși, conform expertului Sergiu Mișcoiu, dacă toate încercările de formare a unui guvern eșuează, ultima variantă ar putea fi un guvern de tehnocrați până la sfârșitul anului. Un astfel de cabinet ar avea însă dificultăți în a realiza schimbări majore fără o majoritate parlamentară.
Conform prevederilor constituționale, președintele poate dizolva Parlamentul doar dacă acesta nu acordă votul de încredere pentru formarea unui Guvern în termen de 60 de zile de la prima solicitare și după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. În prezent, România se confruntă cu o monedă națională care a pierdut 3,5% din valoare în acest an, în timp ce agențiile de rating monitorizează capacitatea autorităților de a adopta bugetul pentru 2027.