Eșecul învestiturii Guvernului condus de Siegfried Mureșan a creat contextul necesar pentru posibile alegeri anticipate în România. După ce acesta nu a reușit să obțină majoritatea în Parlament, Nicușor Dan deține, conform Constituției, capacitatea de a decide dacă dizolvă Parlamentul. Procesul de formare a unui nou Executiv a devenit extrem de dificil după ce multiple încercări de a instaura un cabinet cu puteri depline au eșuat în ultimele luni.
Calea către alegeri a fost deschisă prin îndeplinirea condițiilor prevăzute de articolul 89 din Constituția României. Legea stipulează că președintele poate dizolva Parlamentul dacă au trecut 60 de zile de la prima solicitare de învestitură și dacă parlamentarii au respins cel puțin două propuneri de premier. În cazul actual, după ce Siegfried Mureșan nu a obținut votul, criteriul celor două propuneri respinse a fost îndeplinit, având în vedere și situația anterioară a lui Adrian Veștea.
Instabilitatea politică a început după demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan pe 5 mai, în urma unei moțiuni de cenzură depuse de AUR și PSD. Această moțiune a fost adoptată cu 281 de voturi pentru. Ulterior, Nicușor Dan a încercat două formule de guvernare: prima a fost Eugen Tomac, care și-a depus mandatul înainte de vot, iar a doua a fost Adrian Veștea, cabinetul căruia a primit doar 189 de voturi, fiind sub pragul de 233 de voturi necesar.
După 135 de zile de la căderea Guvernului Bolojan, președintele a organizat consultări pe 16 septembrie pentru a găsi o soluție de negociere între partide. Pe masa discuțiilor s-au aflat propunerea lui Sorin Grindeanu, susținut de PSD, și cea a europarlamentarului Siegfried Mureșan, susținut de PNL, USR și UDMR. Totuși, nominalizarea de sâmbătă, 17 septembrie, a fost respinsă de Parlament, ceea ce pune în discuție viabilitatea actualului format de forțe politice.
Nicușor Dan a declarat că, deși nu dorește dizolvarea Parlamentului deoarece consideră alegerile anticipate „rele” pentru cetățeni și partide, nu exclude acest scenariu. Președintele a subliniat că partidele trebuie să ajungă la un numitor comun pentru a închide criza. Totuși, într-un interviu anterior pentru Euronews, șeful statului a menționat că se gândește serios la această variantă, deoarece situația actuală nu mai permite excluderea alegerilor parlamentare anticipate.
Istoricul politică al României arată că astfel de crizi au mai avut loc, fiind cel mai cunoscut momentul anului 2009. Atunci, după retragerea PSD de la guvernare și căderea Guvernului condus de Emil Boc, președintele Traian Băsescu a încercat să desemneze alți premieri, precum Lucian Croitoru sau Liviu Negoiță. În acel moment, criza a fost evitată prin formarea unui nou Guvern condus de Emil Boc, fără a ajunge la scrutin anticip.