Înalta Curte de Casație și Justiție este așteptată să emită, joi, 17 septembrie, decizia definitivă privind plata unor drepturi salariale restante către magistrați. Această sumă este rezultatul unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Procesul, care a ajuns în etapa de recurs, implică o miza financiară de aproximativ 5 miliarde de lei, sumă care ar putea afecta semnificativ bugetul de stat. Decizia vine într-un moment în care consultările politice pentru desemnarea unui nou premier sunt în desfășurare la Cotroceni.
Procesul a început după ce Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de ÎCCJ, obligând Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească drepturile salariale restante. În urma acestei decizii, Guvernul și Ministerul de Finanțe sunt obligate să execute plata în termen de 10 zile de la data când hotărârea devine definitivă. În caz de întârziere, entitățile sunt supuse unei penalități de 1% pe zi și unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere.
În cadrul cererii de chemare în judecată, semnată de președinta instanței, Lia Savonea, ÎCCJ susține că neplata sumelor afectează dreptul de proprietate al judecătorilor. Instanța supremă a acuzat Guvernul că subminează legitimitatea instanțelor și încalcă principiul separării puterilor în stat. Această situație se referă la titluri executorii care nu au fost executate de peste zece ani, generând un conflict între puterea judecătorească și cea executivă.
Guvernul a încercat să oprească procesul prin diverse măsuri juridice, solicitând sesizarea Curții Constituționale și a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Reprezentantul Guvernului, Ilie Bolojan, a susținut că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie de gestionare a finanțelor publice. Conform declarațiilor sale, elaborarea proiectului de buget și rectificările sunt atribute exclusive ale puterii executive și legislative, conform Legii 500 din 2002.
Restanțele salariale au apărut în urma deciziei din 2023, prin care ÎCCJ și Parchetul General au stabilit majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%. Această majorare este aplicată retroactiv începând cu anul 2018. Totuși, Guvernul a decis amânarea unei părți din aceste plăți, redirecționând fondurile către un pachet de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei, promovat de PSD, în loc de achitarea restanțelor către magistrați.
În aceeași zi de joi, 17 septembrie, pe lângă această decizie juridică majoră, partidele politice sunt chemate la consultări la Cotroceni. Aceste discuții au loc în vederea desemnării unui nou premier de către președinte. Contextul politic este marcat de necesitatea de a găsi un consens, în condițiile în care situația actuală este considerată imposibilă de continuat în forma sa de acum.