Vlad Soare, fostul președinte al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, a oferit detalii despre modul în care funcționează piața neagră a jocurilor de noroc în România. Acesta a explicat faptul că site-urile care au fost suspendate acum un an sunt încă accesibile pentru utilizatori. Procesul de fraudă este susținut de un ecosistem complex care implică diverse entități, de la procesori de plăți până la marile platforme de tehnologie.
Conform declarațiilor oferite de Vlad Soare, plățile efectuate către platformele de pariuri ilegale sunt camuflate pentru a evita detectarea de către autorități. Tranzacțiile sunt înregistrate sub denumiri care nu au nicio legătură cu jocurile de noroc, precum „flori”, „pizza” sau „spălătorie auto”. Această metodă de camuflare este utilizată pentru a face identificarea plăților mult mai dificilă în procesul de monitorizare a fluxurilor financiare.
Ecosistemul care alimentează aceste activități ilegale include și platforme de anvergură, precum Google sau Meta și Facebook. Vlad Soare a subliniat că aceste entități fac parte din cadrul larg care permite funcționarea piaței negre. Această structură complexă permite site-urilor suspendate să rămână active și să continue să colecteze sume de bani de la utilizatori, în ciuda măsurilor de control aplicate de autorități.
În ceea ce privește demiterea sa din funcția de președinte al ONJN, Vlad Soare a menționat că motivele nu i-au fost comunicate oficial. El a precizat că propunerea de demitere nu a venit de la Ministerul de Finanțe, ci a fost o decizie administrativă luată de premierul Bolojan. Deși funcția de președinte al ONJN este una de demnitate publică, echivalentă cu cea de secretar de stat, acesta a subliniat că nu a avut o afiliere politică.
În România, numirile pentru funcțiile de demnitar public, precum este cazul președintelui ONJN, sunt de natură politică și nu se realizează prin concurs, spre deosebire de funcțiile de funcționar public. Vlad Soare a explicat faptul că, deși numirile sunt politice, acest lucru nu înseamnă obligatoriu că persoanele numite trebuie să fie membri de partid. El s-a descris pe sine ca fiind un tehnocrat fără o afiliere politică de partid.
Contextul actual al administrației publice din România este marcat de o serie de decizii și discuții privind funcțiile de conducere. În timp ce anumite numiri sunt de natură politică, procesul de gestionare a autorităților de reglementare rămâne un subiect de interes pentru stabilitatea instituțiilor. Această abordare a funcțiilor de demnitate publică este un aspect constant în structura administrativă a statului român, influențând modul în care sunt gestionate diverse domenii de reglementare.