România traversează o perioadă de instabilitate politică extinsă, în care instituțiile strategice sunt conduse de persoane în regim de interim. De aproape patru luni, țara se confruntă cu un Guvern demis, însă procesul de formare a unei noi majorități parlamentare nu a dus la instalarea unei structuri cu puteri depline. Această stare de provizoriu a devenit o stare de fapt, afectând nu doar administrația economică, ci și organele de decizie privind siguranța națională.
În cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), unde se iau decizii critice privind apărarea și amenințările hibride, participanții sunt majoritatea în funcții interimare. Ilie Bolojan conduce în continuare un Guvern demis, deși are atribuții constituționale limitate, ocupând în același timp funcția de vicepreședinte al CSAT. La nivelul serviciilor de informații, Gabriel Vlase este director titular al SIE, în timp ce la SRI, Răzvan Ionescu ocupă funcția de interimar din anul 2023.
Situația este marcată de o discrepanță între capacitatea de a împărți funcții și dificultatea de a construi o majoritate politică. Deși există o clasă politică capabilă să gestioneze ministere, agenții și comisii, procesul de numire a liderilor în instituțiile de stat rămâne blocat în criza de voturi. Această incapacitate de a produce o majoritate necesară în Parlament lasă deciziile de securitate sub semnul întrebării, în contextul în care statutul de interim devine o soluție permanentă.
Rolul președintelui rămâne limitat la desemnarea unui candidat, fără a putea vota în locul Parlamentului. În acest context, Nicușor Dan nu pare dispus să extindă atribuțiile prezidențiale pentru a compensa lipsa de stabilitate politică. Problema principală este identificată în Parlament, unde voturile sunt suficiente pentru diverse combinații, dar nu pentru formarea unui Guvern cu puteri depline, lăsând statul într-o stare de funcționare limitată și fragilă.
Discuțiile despre securitatea flancului estic al NATO sunt accentuate de faptul că România trebuie să gestioneze amenințări constante. În acest context, Nicușor Dan a subliniat anterior că amenințările din zona arctică și de pe flancul estic sunt legate de Rusia. De asemenea, se discută despre tranziția aeronautică de la modelele F16 către F35, într-un cadru în care stabilitatea instituțională rămâne un punct critic pentru securitatea națională.
Realitatea politică actuală este una de blocaj, în care funcții de conducere sunt ocupate de persoane în regim de provizoriu. În timp ce resursele pentru funcții și influență sunt distribuite, procesul de formare a unui Guvern rămâne în urmă. Această stare de avarie constituțională pune sub semnul întrebării capacitatea de guvernare și stabilitatea deciziilor de stat în perioadele de criză politică.