Auditorii Curții de Conturi au identificat probleme legate de acordarea unor sporuri de confidențialitate în cadrul unor case teritoriale de pensii. Conform raportului privind Casa Națională de Pensii Publice din iulie 2025, anumite sume au fost plătite angajaților fără a fi prevăzute de legislația privind salarizarea personalului din fondurile publice. Pentru aceste plăți considerate necuvenite, s-au dispus măsuri de recuperare a banilor.
Problema a fost identificată în cadrul a patru case teritoriale de pensii specifice: Bacău, Giurgiu, Bistrița-Năsăud și Botoșani. În Giurgiu, 27 de angajați au beneficiat de sporuri de confidențialitate cu valori cuprinse între 174 și 1.520 de lei. La Botoșani, doi consilieri juridici primeau câte 1.519 lei, în timp ce la Bistrița-Năsăud, un șef de serviciu și un consilier juridic beneficiau de sume de 1.520 de lei.
În cazul Bacău, s-a menționat un spor de 1.028 de lei pentru un consilier juridic. În urma acestor constatări, Federația Națională Solidaritatea Socială a Muncii (FNSSM) a reacționat oficial. Aceasta a precizat că, în situațiile analizate, sporurile au fost acordate unui număr de 33 de angajați pe baza unor sentințe judecătorești, nu prin decizii arbitrare ale funcționarilor.
Ionuț Paul Marinescu, președintele FNSSM, a declarat că plata nu a reprezentat o decizie discreționară a personalului. El a subliniat că, dacă există o discuție juridică privind compatibilitatea acestui drept cu legislația de salarizare sau modul de aplicare după modificarea cadrului normativ, problema nu poate fi o culpă personală a funcționarului care a executat o hotărâre judecătorească sau o dispoziție administrativă.
Federația insistă pe necesitatea de a face o distincție clară între analiza Curții de Conturi și responsabilitatea persoanelor implicate. Sindicatul susține că este obligatorie delimitarea dintre analiza legalității unei cheltuieli și responsabilitatea concretă a celor care au pus în executare acte și hotărâri care sunt considerate obligatorii în procesul administrativ.
Sistemul de pensii din România este gestionat prin structuri de tip casă națională și case teritoriale, care aplică legislația de salarizare pentru personalul din sectorul public. Aceste instituții operează sub reglementări stricte privind utilizarea fondurilor publice, însă deciziile privind drepturile salariale pot fi subiectul unor contestații juridice atunci când apar modificări în cadrul normativ de salarizare.