Cabinetul condus de Luca Niculescu a fost investit oficial ieri de către plenul Parlamentului, obținând votul de învestitură cu 280 de susținători și 58 de opozanți. După această etapă legislativă, membrii noului Guvern au depus jurământul la Palatul Cotroceni și au organizat prima ședință de lucru. În cadrul acestei întâlniri, Executivul a aprobat noua structură internă, marcând astfel finalizarea unei perioade de instabilitate de peste cinci luni.
Învestirea acestui Guvern răspunde cerințelor agențiilor de rating Standard&Poors, Fitch și Moody's, care solicitau un Executiv capabil să ia decizii pentru redresarea finanțelor publice. Agenția Moody's a transmis un semnal favorabil, apreciind instalarea noului Guvern și aprobarea bugetului pentru 2027 ca elemente de sprijin pentru consolidarea fiscală. Totuși, această perspectivă rămâne condiționată de implementarea măsurilor de redresare, nu fiind un certificat de bună purtare acordat în avans.
Dezbaterile parlamentare au fost marcate de acuzații aprinse între partide, în special privind programul de guvernare și numărul de funcții de miniștri deținute de PSD. Sorin Grindeanu a susținut că PSD a ales responsabilitatea pentru a scoate țara din haosul de dreapta, acuzând PNL de creșterea deficitului bugetar. În schimb, George Simion de la AUR a refuzat să acorde votul, numind noul cabinet o „guvern-marionetă” și acuzând partidele de trădare.
Fostul premier Ilie Bolojan a reacționat la atacurile primite, afirmând că PNL va vota din necesitate pentru a încheia criza, fără a pretinde funcții. El a criticat propunerile de creșteri salariale masive și a avertizat că PSD încearcă să acopere o moștenire dificilă prin promisiuni fără acoperire financiară. Radu Miruță de la USR a adăugat că partidul său va rămâne în opoziție, acuzând PSD de o tentativă de „pesedizarea” instituțiilor statului.
Kelemen Hunor, președintele UDMR, a declarat că partidul său va vota un guvern monocolor printr-o majoritate de necesitate pentru a pune capăt crizei. Deși votul încheie blocajul instituțional, liderul a avertizat că rămân crize economice, sociale și energetice care necesită soluții concrete. Această poziție subliniază faptul că, deși instabilitatea politică este redusă, provocările macroeconomice rămân la fel de severe pentru societatea română.
Situația economică moștenită de noul cabinet este una critică, fiind marcată de un deficit bugetar și o inflație ridicate. Datele indică faptul că România se confruntă cu o economie în recesiune și o datorie de 60% din PIB. Aceste deficite, alături de dificultățile de gestionare a fondurilor PNRR, reprezintă principalele obstacole în calea consolidării fiscale pe care noul Guvern Luca Niculescu trebuie să o realizeze.