Consultările președintelui Nicușor Dan cu partidele politice pentru desemnarea unui nou premier urmează să aibă loc joi, într-un moment de maximă incertitudine. Politologul Andrei Țăranu subliniază că decizia privind noul premier depinde de capacitatea de a nu provoca frânări bruște în cadrul partidelor. Analistul consideră că Nicușor Dan nu poate fi un președinte jucător, deoarece nu deține un partid propriu pentru a acționa în interiorul Parlamentului.
În ceea ce privește relația dintre PSD și Nicușor Dan, Andrei Țăranu o descrie ca fiind una de natură conjuncturală. El explică faptul că PSD a încercat să găsească interstiții pentru a se apropia de președinte, în momentul în care USR și PNL s-au îndepărtat de acesta. Această poziție a președintelui este dictată de funcția sa instituțională, fără a exista o coordonare permanentă cu PSD.
Stabilitatea viitorului guvern va depinde în mod crucial de poziția deținută de UDMR în această ecuație politică. Dacă Kelemen Hunor va accepta să formeze o majoritate alături de PSD, jocul politic se va încheia, deoarece PSD va dispune de o majoritate cu sprijinul UDMR. În absența acordului UDMR, situația de blocaj actual putea persista, așa cum s-a întâmplat în cazul când UDMR nu a oferit voturi grupului domnului Veștea.
Andrei Țăranu estimează că Nicușor Dan ar putea propune un premier cu un profil mai degrabă independent. Nume precum Alexandru Nazare sau Luca Niculescu ar putea fi variante, deoarece aceștia nu provoacă reacții de opoziție apriorică. Analistul exclude explicit propunerea unor nume precum Grindeanu sau Siegfried Mureșan, deoarece aceste figuri ar genera frânări bruște în cadrul partidelor politice.
O majoritate fragilă nu implică neapărat o instabilitate continuă, conform analizei politice. Se poate lua ca exemplu Guvernul Năstase, care a fost susținut de UDMR și PNL, rămânând unul dintre cele mai stabile guverne din perioada post-decembristă. Ambiguitatea partidelor ar putea, paradoxal, să favorizeze stabilitatea, în funcție de modul în care acestea decid să își definească poziția față de guvernare și față de partide precum AUR.
Situația politică actuală reflectă o tendință observată în alte țări din Europa de Est, unde partidele tradiționale au pierdut teren. În Polonia, Cehia sau Ungaria, partidele mainstream au fost înlocuite de noi formațiuni sau au dispărut, deoarece nu s-au adaptat noilor realități sociale. În România, politologul avertizează că lipsa adaptării partidelor vechi ar putea duce la o perioadă de declin democratic sau la apariția unor noi forțe politice de tip occidental.