Desemnat de președintele Nicușor Dan, Luca Niculescu începe procesul de formare a unui nou Cabinet într-un context de criză politică de cinci luni. Premierul desemnat, care nu este membru al niciunui partid, trebuie să obțină votul de încredere al Parlamentului în maximum zece zile. Această nominalizare reprezintă a patra încercare de a găsi un prim-ministru după căderea Guvernului Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură.
Politologul Eugen Gabor susține că șansele de învestire a guvernului Luca Niculescu sunt sub 50%, deoarece aritmetica parlamentară este extrem de dificilă. Succesul depinde în mod critic de sprijinul PSD, însă în cadrul partidului există un curent care preferă o apropiere de AUR. Dacă Sorin Grindeanu reușește să impună poziția sa, vor deveni esențiale deciziile PNL și UDMR pentru formarea unei majorități.
O altă variantă analizată este formarea unui guvern hibrid, care să combine politicienii cu experții tehnocrați. Această structură ar putea facilita includerea mai multor formațiuni, însă prezența unor miniștri din PSD sau din aripa PNL anti-Bolojan ar putea bloca compromisul cu premierul demis. O alternativă de cabinet exclusiv tehnocrat este considerată greu de acceptat de către aleșii locali din PSD.
Profilul profesional al lui Luca Niculescu, fost ambasador în Franța, Monaco și Andorra, îi oferă avantaje în negocierea dosarelor economice, precum aderarea la OCDE. Totuși, misiunea sa de a armoniza poziții opuse este complicată de faptul că nu este un politician de carieră. Eugen Gabor subliniază că experiența sa diplomatică și capacitatea de a vorbi limbi străine sunt atribute care îi pot ajuta în gestionarea Cabinetului.
Președintele Nicușor Dan ar putea încerca să forțeze învestirea prin amenințarea cu dizolvarea Parlamentului, dar această strategie este riscantă. Un nou scrutin ar putea duce la consolidarea forței AUR, ceea ce ar putea crea un conflict instituțional sau chiar suspendarea președintelui. În plus, Nicușor Dan a argumentat anterior că alegerile anticipate ar aduce costuri economice mari și ar îngreuna adoptarea rectificării bugetare.
În prezent, România traversează o perioadă de instabilitate guvernamentală după ce Guvernul Ilie Bolojan a fost înlăturat prin moțiune de cenzură. Această situație a declanșat o serie de nominalizări pentru funcția de prim-ministru, însă nicio propunere nu a reușit până acum să obțină sprijinul parlamentar necesar. Tensiunile dintre partidele principale, PSD, PNL, USR și UDMR, complică procesul de formare a unei noi majorități de guvernare.