Desemnarea lui Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, efectuată joi, 17 septembrie, de către președintele Nicușor Dan, a declanșat o serie de reacții în spațiul public. În contextul în care obținerea unei majorități parlamentare pare imposibilă fără voturile PSD sau ale partidelor suveraniste, au apărut avertismente privind un potențial dezastru economic. Multe voci prezic că lipsa învestiturii noului Executiv va afecta grav stabilitatea financiară a țării.
Președintele Nicușor Dan a intervenit sâmbătă pentru a cere calm, afirmând că România nu se află în preajma unei apocalipse. Acesta a subliniat că, deși există probleme precum corupția, grupuri de interese sau un proces de digitalizare insuficient, țara a înregistrat succese. Nicușor Dan a menționat, la inaugurarea unor lucrări în Bistrița, că anumite proiecte au reușit să respecte termenele limită și să utilizeze fondurile europene.
O controversă a fost generată de un articol din Bloomberg, semnat de două jurnaliste române, care sugera că agenția Fitch ar avertiza asupra riscului de intrare în categoria „junk”. Totuși, analiza realității arată că următoarea evaluare Fitch va fi publicată abia la începutul anului 2027. La sfârșitul lunii iulie, Fitch a menținut calificativul României la „BBB-”, pragul care separă zonele recomandate investițiilor de cele speculative.
Analistul Andrei Caramitru a avertizat, pe Facebook, că agenția Standard & Poor’s (S&P) va publica un raport pe 2 octombrie, exact în perioada în care se decide votul pentru Guvernul Mureșan. Această situație amintește de perioada dinaintea alegerilor prezidențiale din 2025, când se prognozau deprecierea leului la șase lei pentru un euro. Atunci, în ciuda avertismentelor, indicatorii economici au fost gestionați de agențiile de rating.
Istoricul recent arată că și în timpul guvernării lui Ilie Bolojan s-au auzit amenințări similare cu retrogradarea în categoria nerecomandată investitorilor. Chiar dacă deficitul bugetar era ridicat, datoria publică depășise 60% din PIB și inflația era peste 10%, agențiile Fitch, S&P și Moody’s nu au încadrat România în categoria „junk”. Această tendință a persistat și în timpul celor 135 de zile de criză politică ce au precedat desemnarea actuală.
Situația actuală de instabilitate politică este marcată de incertitudinea privind capacitatea de ajustare fiscală. Malgorzata Krzywicka, analist principal la Fitch, a declarat că persistarea unei crize fără un guvern funcțional ridică semne de întrebare privind predictibilitatea fiscală. Această stare de incertitudine apare într-un moment în care partidele PSD și AUR au anunțat intenția de a depune o moțiune de cenzură.