Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a refutat acuzațiile formulate de fostul premier Ilie Bolojan cu privire la gestionarea bugetului de resort. În urma disputelor privind alocarea fondurilor, Alexandru Rogobete a prezentat un document oficial pentru a demonstra că solicitările ministerului au fost luate în considerare. Această controversă a apărut în contextul rectificării bugetare, când au existat discuții despre necesitatea fondurilor pentru serviciile de urgență și despre riscurile de colaps financiar.
Alexandru Rogobete a scos la lumină un document emis de Ministerul Sănătății pe data de 2 februarie 2026, înregistrat sub numărul AFR 1163. Conform acestui act, ministerul solicitase suma de 660 de milioane de lei pentru zona de urgență, după ce s-au efectuat tăieri egale la toate domeniile. Ministrul a precizat că, inițial, s-au alocat doar 440 de milioane, însă, în urma rectificării bugetare, s-a acordat diferența de 200 de milioane de lei.
Această sumă suplimentară de 200 de milioane de lei reprezintă exact predicția făcută de minister în luna ianuarie, în momentul în care s-a solicitat bugetul. Alexandru Rogobete a calificat afirmațiile lui Ilie Bolojan drept dezinformare politică și minciună. El a subliniat că suma alocată suplimentar pentru unitățile de primiri de urgențe nu poate avea un impact semnificativ asupra reducerii deficitului bugetar al statului.
Ministrul a explicat faptul că bugetul pentru serviciile de urgență este imposibil de anticipat cu exactitate, deoarece depinde de numărul de accidente rutiere sau de numărul de pacienți care ajung la terapie intensivă. El a menționat că a avertizat premierul că aceste fonduri sunt vitale pentru zone de siguranță națională, precum ATI, UPU, resursele de sânge sau AVC. Alexandru Rogobete a susținut că aceste necesități nu au fost înțelese la momentul tăierilor.
În cadrul interviului, Alexandru Rogobete a amintit și alte conflicte cu Ilie Bolojan, inclusiv propunerea de a reduce cu 10% veniturile personalului medical. Ministrul a declarat că s-a opus public acestei măsuri și a amenințat cu demisia pentru a proteja sistemul. El a menționat, de asemenea, o controversă legată de prima zi de concediu medical, afirmând că a corectat decizia după ce a realizat că a fost influențată de presiunea premierului.
Disputa privind bugetul Sănătății se înscrie într-un context de presiuni economice asupra populației, în care cetățenii se confruntă cu o perioadă marcată de taxe și scumpiri. În perioada actuală, discuțiile despre venituri tot mai mici și gestionarea resurselor publice rămân subiecte sensibile în administrația de stat, influențând modul în care ministerele își propun și își obțin fondurile necesare pentru funcționarea de bază.