Ministrul Sorin Costreie a organizat, vineri, 6 noiembrie, o întâlnire cu 12 foști miniștri ai Educației pentru a discuta necesitatea continuării reformelor în acest sector. Evenimentul, care a avut loc la minister, a fost prezentat de actualul ministru ca fiind o premieră în cadrul instituției. Scopul principal al discuțiilor a fost asigurarea unei continuități a proiectelor de dezvoltare, astfel încât acestea să nu fie abandonate la fiecare schimbare de conducere la nivelul ministerului.
Printre participanții la această discuție s-a numărat Ecaterina Andronescu, care a ocupat funcția de ministru în patru mandate pe parcursul a 19 ani. De asemenea, la această reuniune au fost prezenți și rectorii Mihnea Costoiu, Remus Pricopie și Daniel Breaz. Aceștia din urmă au ajuns la al patrulea mandat în cadrul universităților, utilizând o anumită portiță legislativă pentru a-și continua activitatea în mediul academic.
Sorin Costreie a subliniat importanța acestui dialog, menționând că multe soluții pentru îmbunătățirea educației nu trebuie reinventate de la zero. Ministrul a declarat că este esențial ca proiectele și reformele deja începute să nu se piardă odată cu schimbările de mandat. Această abordare vizează menținerea direcției de reformă, indiferent de persoana care conduce instituția, pentru a evita pierderea progresului realizat anterior în sistemul de învățământ.
În ciuda prezenței unui număr semnificativ de foști decidenți, anumite figuri importante au lipsit de la această întâlnire. De la discuții nu au participat foștii miniștri Mircea Miclea și Daniel Funeriu, considerați artizanii celei mai mari reforme în Educație de după anii ’90. Totodată, au fost absenți și rectorii Daniel David și Sorin Cîmpeanu, deși aceștia au ocupat poziții de conducere în sistemul de învățământ superior.
Prezența Ecaterinei Andronescu este relevantă prin prisma duratei de gestionare a portofoliului de Educație, fiind cea mai lungă perioadă din ultimii 26 de ani. În timpul mandatelor sale, aceasta a implementat măsuri cu impact profund, precum modificarea gradului de dificultate al subiectelor de la Bacalaureatul din 2013. De asemenea, a eliminat incompatibilitățile privind rectorii-parlamentari și a ridicat limitele privind numărul de studenți-doctoranzi pe care un profesor universitar îi poate coordona.
Sistemul de învățământ din România trece prin perioade de transformare constantă, fiind influențat de deciziile legislative și de schimbările de la nivelul ministerului. Reformele implementate de foștii miniștri au modelat structura actuală a educației, de la examenul de Bacalaureat până la reglementările din mediul universitar. Continuitatea acestor procese rămâne un subiect central pentru stabilitatea instituțională a ministerului pe termen lung.