Comisarul european Roxana Mînzatu a anunțat lansarea Pachetului European pentru Educație și Competențe, un set de măsuri structurat pe patru priorități majore. Propunerea vizează direct elevii, profesorii, instituțiile de învățământ și formarea profesională, conform informațiilor difuzate de Roxana Mînzatu prin intermediul rețelelor sociale. Acest demers european urmărește consolidarea sistemelor de învățământ prin investiții concrete și obiective măsurabile pentru toate categoriile de beneficiari din mediul școlar.
Prima prioritate se concentrează pe dezvoltarea competențelor de bază, asigurându-se că fiecare copil poate înțelege lecturile și poate aplica cunoștințele dobândite. Planul prevede crearea a 100 de Alianțe ale Școlilor Europene în fiecare an, cu un accent deosebit pe zonele defavorizate. În prezent, patru școli din județele Buzău și Vâlcea sunt implicate într-o etapă-pilot pentru acest proiect, care beneficiază de un finanțament de 20 de milioane de euro prin programul Erasmus+ la nivel european.
Al doilea pilon vizează sprijinirea profesorilor, într-un context în care numărul acestora din România a scăzut cu peste 4700 în ultimul an școlar, în timp ce numărul elevilor este în creștere. Măsurile propuse includ îmbunătățirea condițiilor de muncă, sprijin pentru cei aflați la începutul carierei și programe de formare continuă. Începând cu anul 2027, Academiile Erasmus+ vor asigura sprijin specializat pentru directori și profesori debutanți, reducând birocrația și îmbunătățind metodele de predare.
În ceea ce privește tehnologia, prioritatea a treia urmărește utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale, testând începând cu anul școlar 2027-2028 un certificat de competențe IA pentru elevii de 15 ani. Deoarece 40% dintre elevii români folosesc deja AI săptămânal pentru învățare, noile reguli vor permite utilizarea acestui instrument pentru verificarea răspunsurilor și recunoașterea manipulării. În paralel, opt state membre construiesc infrastructura digitală prin EDU-EDIC, punând accent pe protecția datelor elevilor și utilizarea sănătoasă a ecranelor.
Ultima prioritate vizează învățământul tehnic, care ar trebui să devină o opțiune principală, având în vedere că 8 din 10 absolvenți de formare profesională din UE găsesc loc de muncă. De anul viitor, se va testa un accelerator de formare sectorială pentru cursuri scurte, adaptate cerințelor angajatorilor și evoluției tehnologice. Această strategie europeană urmărește să integreze mai eficient tinerii pe piața muncii prin specializări rapide și relevante pentru economia actuală.
De la momentul în care România a devenit membră a Uniunii Europene, peste 7,5 miliarde de euro din fondurile europene au fost direcționate către sectorul educației. Aceste investiții masive au contribuit la modernizarea infrastructurii școlare, deși provocările legate de numărul elevilor rămân prezente în anumite zone. Pachetul lansat de Roxana Mînzatu promite noi fluxuri de finanțare pentru a asigura dezvoltarea generațiilor viitoare prin investiții strategice în competențe și tehnologie.