Sari la conținut
Ultima oră Elevii și studenții cer stop politizării în școli și universități și majorarea burselor sociale
Progresul Național
Educație

Educația digitală nu poate înlocui școala: dezinformarea pe rețelele sociale este o problemă de discernământ

Inițiativele de alfabetizare media nu pot compensa lipsa unei educații de bază care să dezvolte capacitatea de gândire critică.

3 min citire
Educația digitală nu poate înlocui școala: dezinformarea pe rețelele sociale este o problemă de discernământ
Foto: Adevărul

Multe programe de educație media digitală sunt lansate cu scopul de a învăța tinerii și profesorii despre algoritmi, inteligență artificială și verificarea informațiilor. Totuși, aceste cursuri de câteva ore încearcă să repare prin metode rapide ceea ce sistemul școlar nu a reușit să construiască în douăsprezece ani de instruire. Problema fundamentală nu este lipsa de informație, ci capacitatea omului de a gândi critic și de a diferenția adevărul de minciune.

O abordare critică asupra acestui subiect a apărut și în discuțiile publice, precum în cazul în care Nicușor Dan a îndemnat universitarii să se manifeste pe TikTok. Această recomandare a generat confuzii, deoarece prezența a milioane de oameni pe o platformă nu transformă automat acel spațiu într-o agoră de dezbatere intelectuală. Profesorii nu au misiunea de a deveni influenceri, ci de a forma oameni capabili să nu creadă orice informație întâlnesc pe internet.

Internetul nu a creat prostia, ci pur și simplu a conectat-o, permițând ideilor nefondate să fie distribuite instantaneu către mii de oameni prin algoritmi. Încercarea de a convinge individual persoanele care suferă de dezinformare este adesea inutilă, deoarece orice explicație poate fi percepută ca o tentativă de manipulare. În acest context, problema devine politică atunci când alegătorii mai puțin educați, care sunt mai ușor de mobilizat, devin decidenți în procesele electorale.

În loc de campanii de combatere a dezinformării, soluția ar putea fi repoziționarea strategică a rețelelor sociale ca platforme de divertisment, nu de informare. Ar putea fi util un avertisment explicit pe aceste platforme, similar cu cele de sănătate, care să precizeze natura lor de divertisment. Astfel, se evită confuzia între spațiile consacrate cunoașterii, precum universitățile sau bibliotecile, și mediul digital, unde oricine poate publica orice conținut fără filtrare.

Lupta reală împotriva ignoranței nu constă în schimbarea convingerilor celor care sunt deja dezinformați, ci în reducerea numărului de oameni care rămân fără educație. Școala rămâne cel mai puternic mecanism pentru a lărgi categoria oamenilor capabili să compare și să judece informațiile singuri. Obiectivul principal trebuie să fie construirea unei sisteme de învățământ suficient de solid, astfel încât influența platformelor digitale să fie limitată asupra elevilor.

În cadrul societății moderne, procesul de învățare este esențial pentru menținerea democrației și a discernământului. Deși tehnologia oferă acces rapid la date, fundamentul cunoașterii rămâne capacitatea de analiză dezvoltată în mediul academic. Fără o bază educațională solidă, indivizii rămân vulnerabili la bulele informaționale create de algoritmi, ceea ce afectează întregul ecosistem social și deciziile colective ale populației.

Surse

Sursa: Adevărul

Tot în Educație