Companiile de asigurări care fac parte din Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România au achitat despăgubiri pentru 130 de dosare de daună în anul trecut. Aceste plăți au vizat locuințe afectate de cutremure, chiar și în situațiile în care nu au avut loc seisme de o intensitate majoră. Datele au fost făcute publice miercuri, 18 noiembrie, în contextul unui seism resimțit în dimineața acelei zile în mai multe zone ale țării.
Organizația UNSAR a subliniat importanța pregătirii populației, evidențiind o discrepanță între cunoștințe și acțiuni concrete. Conform cercetărilor sociologice realizate de IRES la cererea organizației, deși 88% dintre români susțin că știu cum să reacționeze în timpul unui cutremur, doar 44% au discutat cu familia și au stabilit un plan de urgență. În plus, doar 40% dintre cetățeni au pregătit un kit de prim ajutor pentru astfel de situații de risc.
Analiza datelor arată și o încredere ridicată în rezistența proprietăților, însă resursele financiare rămân limitate. Studiul indică faptul că 76% dintre români consideră că locuințele lor sunt rezistente la cutremur, însă doar 17% afirmă că dețin economii suficiente pentru a acoperi consecințele financiare ale unui dezastru natural. Alexandru Ciuncan, președinte și director general al UNSAR, a menționat că seismele de intensitate redusă pot produce pagube și că pregătirea nu trebuie amânată.
Alina Bărbulescu, coordonator al Secțiunilor Asigurări Generale din cadrul UNSAR, a pus accent pe necesitatea de a stabili din timp pașii de urmat în cazul unei crize. Aceasta a întrebat retoric dacă familiile ar ști unde se află trusa de prim ajutor sau cum se pot regăsi dacă sunt separate de un seism. Totodată, a subliniat importanța de a cunoaște resursele necesare pentru reconstrucția unei case după un astfel de eveniment.
Protecția locuințelor în România este asigurată prin două mecanisme principale: asigurarea obligatorie PAD și asigurările facultative. Asigurarea PAD oferă protecție pentru pagube cauzate de cutremure, inundații naturale și alunecări de teren, însă în limitele stabilite de lege. Asigurările facultative pot completa acest mecanism, oferind posibilitatea de a acoperi valoarea reală a bunurilor și a locuinței, în funcție de condițiile specifice ale poliței de asigurare încheiate.
În România, sistemul de asigurări pentru locuințe este structurat pentru a gestiona riscurile naturale precum cutremurele sau inundațiile. În timp ce asigurarea obligatorie PAD acoperă anumite riscuri de bază, asigurările facultative sunt utilizate de proprietari pentru a obține o acoperire mai amplă a valorii proprietății. Această structură juridică și financiară urmărește să minimizeze impactul economic asupra cetățenilor în cazul unor evenimente catastrofale care pot afecta integritatea clădirilor.