O nouă propunere legislativă de modificare a Codului fiscal propune extinderea actualei excepții privind plata contribuțiilor sociale pentru contractele de muncă part-time. Măsura vizează în special tinerii cu vârsta de până la 26 de ani, având ca scop facilitarea accesului acestora pe piața muncii. Proiectul propune eliminarea condiției ca beneficiarii să fie obligatoriu elevi sau studenți, păstrând doar criteriul vârstei.
În prezent, regimul fiscal actual permite elevilor și studenților sub 26 de ani să nu plătească contribuții sociale calculate la nivelul salariului minim, dacă venitul obținut prin contractul part-time este mai mic decât acest prag. Dacă inițiativa este adoptată, beneficiarii ar fi tinerii care nu mai sunt înscriși într-o formă de învățământ. Aceștia ar putea beneficia de același regim fiscal, indiferent de statutul lor academic.
Inițiatorii susțin că tinerii care au finalizat studiile sau care au întrerupt școlarizarea se confruntă cu dificultăți similare în găsirea unui loc de muncă cu cei care sunt încă elevi sau studenți. Actualul mecanism de calcul al contribuțiilor sociale poate genera costuri disproporționate în raport cu venitul obținut pentru cei care nu beneficiază de excepții. Aceste costuri pot reduce dorința angajatorilor de a oferi locuri de muncă part-time tinerilor fără experiență.
Propunerea vizează și persoanele NEET, adică acele persoane care nu sunt încadrate în muncă și nu urmează nicio formă de educație sau pregătire profesională. Obiectivul este ca munca part-time să nu devină o soluție permanentă, ci să reprezinte un prim pas către independența financiară și o carieră stabilă. Modificarea vizează exclusiv extinderea categoriei de persoane, fără a schimba regimul juridic general al contractelor individuale de muncă.
Proiectul de lege primește deja aviz favorabil din partea Consiliului Economic și Social (CES) și este susținut de parlamentari din USR, PSD, PNL și UDMR. Această inițiativă de modificare a Codului fiscal încearcă să rezolve problemele de integrare economică ale tinerilor care se află în afara sistemului de învățământ, oferindu-le o oportunitate mai bună de a intra în forța de muncă prin contracte cu timp parțial.
Situația tinerilor din România este marcată de o pondere ridicată a persoanelor care nu studiază și nu muncesc. Conform datelor Eurostat pentru anul 2025, 19,2% dintre tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani din România se aflau în categoria NEET. Această cifră este semnificativ mai mare decât media Uniunii Europene, care se situează la un nivel de 11%.