Tendința dezvoltării rezidențiale în România indică o mutare masivă a construcțiilor către zonele limitrofe ale marilor centre urbane. În orașele Timișoara, Constanța, Cluj-Napoca și Sibiu, numărul locuințelor finalizate în suburbii a depășit cel din interiorul municipiilor în ultimul interval de cinci ani. Această schimbare de paradigmă este evidențiată de raportul realizat de SVN Romania, care analizează perioada 2021-2025 pentru a identifica dinamica pieței imobiliare regionale.
În zona Constanței, Năvodari a livrat peste 10.500 de locuințe în perioada analizată, fiind impulsionată de proiectele din zona Mamaia. Această cifră este semnificativ mai mare decât cele 4.591 de unități finalizate în municipiul Constanța. Un fenomen similar este vizibil în Timișoara, unde Giroc a construit aproape 7.500 de locuințe, depășind cele 6.813 unități livrate în interiorul orașului. Timișoara marchează cea mai mare diferență, cu suburbiile livrând de peste trei ori mai multe locuințe decât municipiul.
Zona metropolitană a Clujului prezintă o dinamică similară, unde Florești a înregistrat aproape 7.800 de locuințe finalizate, o valoare apropiată de cele 8.200 de unități din Cluj-Napoca. Dacă se iau în calcul și localități precum Apahida sau Baciu, dezvoltarea suburbană depășește volumul de construcții din oraș. Spre deosebire de aceste regiuni, Bucureștiul rămâne un caz particular, menținând concentrarea principală în interiorul capitalei, cu peste 58.000 de locuințe finalizate față de 40.500 în localitățile limitrofe.
Andrei Sârbu, fondator și CEO SVN Romania, explică faptul că dezvoltarea inegală este cauzată de regimul urbanistic dificil din marile orașe și de prețurile terenurilor. Locuințele din zonele limitrofe sunt mult mai ieftine, ceea ce atrage dezvoltatorii, dar generează probleme grave de infrastructură rutieră și de transport public. De asemenea, acest proces duce la o dezvoltare inegală a serviciilor sociale și a localităților în general, afectând echilibrul urban regional.
Analizând indicatorul de locuințe finalizate la mia de locuitori, Brașov ocupă primul loc cu 46 de unități, cifra crescând la 70 dacă se includ și zonele din jur. La polul opus se află Iași și Craiova, unde ritmul de dezvoltare este de peste trei ori mai mic decât în Brașov, livrându-se între 22 și 32 de locuințe la mia de locuitori. Timișoara rămâne liderul absolut al dezvoltării intense, înregistrând 89 de locuințe finalizate la mia de locuitori în total.
Această expansiune suburbană reflectă o schimbare în modul în care cetățenii aleg să locuiască, căutând alternative la centrele urbice aglomerate. În contextul unei piețe imobiliare dinamice, gestionarea acestor zone de la periferie devine o provocare pentru autoritățile locale. Planificarea urbană și extinderea rețelelor de utilități și transport sunt esențiale pentru a evita transformarea suburbiilor în zone cu infrastructură deficitară și servicii sociale insuficiente.