Lipsa precipitațiilor în perioada iernii obligă administratorii de pârtii din România să caute metode alternative pentru a menține activitatea turistică. La o expoziție de tehnică pentru stațiunile montane organizată la Cheile Grădiștei, specialiștii au prezentat diverse soluții pentru combaterea impactului schimbărilor climatice. Obiectivul principal al operatorilor este deschiderea sezonului de schi la data de 1 decembrie, însă în ultimii ani zăpada apare abia după Anul Nou.
O dintre propunerile tehnologice vizează depozitarea zăpezii din sezonul precedent pentru utilizarea ulterioară. Un model de succes a fost prezentat din stațiunea Metabief din Franța, unde un depozit de 8.000-9.000 de metri cubi de zăpadă a fost păstrat chiar și în condiții de caniculă. Această metodă a implicat acoperirea zăpezii cu o soluție specială, sub o izolație de 2,1, reușind să protejeze masa de zăpadă chiar și când temperaturile au atins 54 de grade.
Pe lângă depozitarea zăpezii, producătorii propun instalarea unor pârtii artificiale din plastic care permit practicarea schiului indiferent de condițiile meteorologice. Olmo Balini, reprezentantul unui producător de astfel de suprafețe, explică faptul că aceste pârtii oferă o aderență laterală foarte bună. Conform acestui reprezentant, turiștii pot efectua exact aceleași activități ca pe o pârtie naturală, atât vara, cât și iarna, având zăpadă sau nu.
În paralel, administratorii de complexe montane intenționează să diversifice ofertele pentru a atrage turiștii și în perioadele fără zăpadă. La Cheile Grădiștei, din județul Brașov, se planifică instalarea unui fly coaster și a unui turn de observație pentru a transforma zona într-un parc de distracții. Ovidiu Gârbacea, administratorul complexului, menționează că intenționează să instaleze leagăne spectaculoase pe maluri abrupte, unde priveliștea este extraordinară, însă costurile pentru aceste investiții se apropie de 5 milioane de euro.
Problema degradării sezonului de iarnă este resimțită și de operatorii din alte zone ale țării. Szekely Barna, administratorul unui domeniu schiabil, a observat că în luna martie rămâne pe pârtie o cantitate considerabilă de zăpadă, aproximativ 50 de centimetri. Totuși, în acea perioadă, numărul clienților este deja foarte scăzut. Implementarea soluțiilor tehnologice menționate, precum tunurile de zăpadă artificială sau infrastructura de divertisment, presupune investiții financiare foarte mari.
Sectorul turismului montan din România se confruntă cu o necesitate de adaptare la un climat tot mai imprevizibil. Dependența de zăpada naturală reprezintă un risc economic major pentru stațiunile care nu pot garanta un sezon de schi stabil. Prin diversificarea activităților de vară și utilizarea tehnologiilor de conservare a zăpezii, operatorii încearcă să asigure sustenabilitatea afacerilor în fața temperaturilor ridicate și a lipsei de precipitații.