Costurile ridicate ale energiei au provocat o schimbare majoră în comportamentul consumatorilor din România, afectând direct planurile de locuri de odihnă. Conform unui sondaj realizat de BEI în august 2026, aproximativ 47% dintre respondenții din România au renunțat la vacanțe, la excursii de weekend sau la vizite la familie și prieteni. Această cifră este semnificativ mai mare decât media europeană, care se situează la un nivel de 30% pentru întreaga Uniune Europeană.
Impactul scumpirii energiei se extinde și asupra nevoilor de bază ale populației, forțând mulți cetățeni să își restrângă bugetul pentru elemente esențiale. Un procent de 55% dintre participanții din România a declarat că a diminuat cheltuielile destinate alimentelor sau sănătății, o valoare mult mai mare decât media de 38% înregistrată la nivelul UE. În plus, 29% dintre respondenți au redus deplasările efectuate pentru cumpărături, consultații medicale sau pentru rezolvarea unor probleme de natură administrativă.
Presiunea financiară este resimțită și prin dificultatea de a achita facturile sau prin scăderea puterii de cumpărare. Un grup de 27% dintre români a declarat că s-a îndatorat, a solicitat sprijin financiar sau a amânat plata unei facturi la energie, față de o medie europeană de 16%. Totodată, 80% dintre cei din România consideră că prețul energiei a redus semnificativ puterea de cumpărare în ultimele 12 luni, comparativ cu 60% în restul Uniunii Europene.
Utilizarea autoturismului a suferit, de asemenea, modificări importante sub influența prețurilor la energie. Pentru 71% dintre participanții români, modul de utilizare a mașinii personale s-a schimbat, o proporție superioară celor 60% raportați la nivel european. Din acest segment, 32% dintre respondenți au ales să înlocuiască unele deplasări individuale cu mașina prin utilizarea transportului public, mersul cu bicicleta sau prin folosirea în comun a autoturismelor, depășind media UE de 22%.
Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România, explică faptul că diferențele de venituri și utilizarea frecventă a mașinii contribuie la impactul mai puternic din România. Inflația prelungită și incertitudinea economică îi fac pe oameni să fie prudenți cu cheltuielile neesențiale. De asemenea, costurile de transport mai mari pot determina firmele să optimizeze rutele, însă cheltuielile suplimentare din logistică și industrie pot limita resursele disponibile pentru investiții și pot frâna avansul economiei.
Contextul geopolitic actual rămâne un factor determinant pentru stabilitatea prețurilor la combustibili și pentru rutele de aprovizionare. Tensiunile din Ucraina și Orientul Mijlociu influențează direct costurile de transport și stabilitatea economică. O eventuală temperare a acestor conflicte ar putea favoriza scăderea prețurilor la combustibili, însă scenariul unei reveniri a călătoriilor rămâne condiționat de evoluțiile internaționale și de o eventuală creștere a veniturilor reale ale populației.