România se confruntă cu niveluri alarmante de sărăcie alimentară în anul 2025, fiind țara cu cel mai mare procent de cetățeni din Uniunea Europeană care nu își pot asigura o masă consistentă. Conform datelor publicate miercuri de Eurostat, aproximativ 18,1% dintre români nu își permit o masă adecvată la fiecare două zile. Această cifră depășește semnificativ media europeană, care este de 8,5%, evidențiind o discrepanță majoră în condițiile de viață ale populației noastre.
Analiza Eurostat se concentrează pe capacitatea financiară de a consuma periodic o masă care să includă carne, pui, pește sau o alternativă vegetariană corespunzătoare. În România, ponderea celor care se confruntă cu această lipsă este de peste două ori mai mare decât media Uniunii Europene. Pentru comparație, la polul opus se află Cipru, unde doar 1,2% din populație nu își poate permite astfel de alimente. Diferența dintre România și Cipru depășește de 15 ori, subliniind dificultățile economice locale.
Pe lângă problema alimentară, România ocupă primul loc în UE și în ceea ce privește dificultatea de a plăti o conexiune la internet pentru uz personal la domiciliu. În 2025, 6,2% dintre români nu își pot permite accesul la internet acasă, un indicator care este de peste trei ori mai mare decât media comunitară de 2%. În acest context, Finlanda reprezintă cel mai bun exemplu din Europa, având doar 0,1% din populație care se confruntă cu această limitare financiară pentru servicii digitale.
Raportul analizează și capacitatea cetățenilor de a participa la activități de recreere, un indicator de nivel de trai. La nivelul întregii Uniuni Europene, 12,1% dintre locuitori nu își permit financiar participarea regulată la astfel de activități de petrecere a timpului liber. În timp ce Croația înregistrează cea mai mică pondere de 3,9%, Grecia se află în situația inversă, cu un procent de 27,3% de persoane care nu își pot permite aceste activități de recreere.
Toate aceste statistici fac parte din ediția 2026 a raportului „Key figures on European living conditions”, elaborat de Eurostat. Documentul analizează indicatorii principali care definesc condițiile de viață în Europa, punând un accent deosebit pe situația grupurilor vulnerabile. Studiul scoate în evidență diferențele considerabile dintre statele membre în ceea ce privește accesul la bunuri și servicii esențiale, precum alimentația adecvată, accesul la tehnologie sau posibilitatea de a avea timp liber.
Monitorizarea acestor indicatori de trai este esențială pentru înțelegerea dinamicii sociale din Europa și pentru identificarea nevoilor de intervenție la nivel de politică publică. Raporturile Eurostat oferă o imagine clară asupra modului în care inflația și factorii economici influențează direct capacitatea de consum a cetățenilor. Aceste date permit compararea directă între statele membre, oferind o bază factuală pentru evaluarea calității vieții în cadrul comunității europene.