România se confruntă cu o perioadă de viață estimată după vârsta de pensionare dintre cele mai scurte din Europa, conform unei analize Euronews. Datele, bazate pe indicatori Eurostat și OECD pentru anul 2024, evidențiază o diferență semnificativă față de media Uniunii Europene. Această situație este determinată de intersecția dintre vârsta legală de pensionare și speranța de viață a cetățenilor, un factor critic pentru stabilitatea socială.
În ceea ce privește bărbații, România se află într-un grup de țări unde perioada de viață după pensionare este sub pragul de 16 ani. Această realitate este observată și în Bulgaria, Ungaria, Letonia și Lituania. La nivel european, vârsta medie de pensionare pentru bărbați este de 64,7 ani, iar speranța de viață medie după această vârstă este de 18,4 ani. În comparație, în Luxemburg, bărbații beneficiază de o perioadă estimată de 22 de ani.
Situația femeilor prezintă, de asemenea, disparități față de media europeană, deși perioada de viață este mai lungă decât cea a bărbaților. În România, femeile au o perioadă estimată de viață de 19,1 ani după pensionare, în timp ce media UE este de 21,8 ani. Diferențele între state sunt marcante, de la 18,6 ani în Ungaria până la 34,5 ani în Turcia, oferind un contrast puternic față de nivelul de peste 25 de ani din Luxemburg.
Analiza subliniază că indicatorul prezentat nu reprezintă durata efectivă de plată a pensiilor pentru fiecare individ în parte. Calculul pornește de la speranța de viață la vârsta de pensionare și presupune îndeplinirea tuturor condițiilor necesare pentru obținerea acestor drepturi. În Uniunea Europeană, femeile trăiesc, în medie, cu 3,4 ani mai mult după vârsta de pensionare față de bărbați, un aspect care influențează și natura sistemelor de pensii.
Un alt aspect relevant este distincția dintre vârsta legală de pensionare și momentul ieșirii efective din piața muncii. În 2024, în Uniunea Europeană, vârsta medie de ieșire din activitate a fost de 63,8 ani pentru bărbați și 62,9 ani pentru femei. Această diferență este importantă, deoarece mulți cetățeni aleg să continue activitatea profesională chiar și după ce au atins vârsta legală stabilită de lege.
Contextul demografic și economic este într-o continuă monitorizare, având în vedere impactul deciziilor de politică fiscală asupra bugetului de stat. De exemplu, în contextul gestionării cheltuielilor publice, Ministerul Finanțelor a decis suplimentarea cu peste 1 miliard de lei a limitei de cheltuieli destinate plății compensărilor pentru sectorul energetic. Aceste decizii de buget sunt esențiale pentru echilibrul financiar al țării în perioade de volatilitate economică.