România se numără printre statele europene unde costurile cu energia electrică, gazele și combustibilii pun cea mai mare presiune pe bugetul familiilor. Analiza realizată de Asociația Energia Inteligentă indică faptul că, în țara noastră, Bulgaria și Grecia, între 30% și 40% dintre gospodării cheltuie mai mult de 10% din venitul disponibil pentru aceste servicii. Această situație este mult peste media europeană, unde între 17% și 22% dintre familii depășesc acest prag de cheltuieli.
Pentru familiile cu venituri reduse din România și din restul țărilor din estul și sud-estul Europei, povara financiară este și mai accentuată. În aceste cazuri, cheltuielile dedicate energiei pot ajunge să reprezinte între 15% și 20% din venitul total al gospodăriei. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, explică faptul că pragul de 10% este un indicator critic, deoarece arată familii care, deși își plătesc facturile, sunt nevoite să sacrifice alte necesități fundamentale, precum hrana, sănătatea sau educația.
Nivelul cheltuielilor este influențat direct de caracteristicile locuințelor, în special în Europa Centrală și de Est. În aceste regiuni, există un număr mare de clădiri construite înainte de 1990, care prezintă o eficiență energetică redusă și pierderi semnificative de căldură. Această problemă structurală obligă consumatorii la un consum mai mare de energie pentru încălzire. În sudul Europei, factorul decisiv este necesarul de energie pentru răcirea locuințelor în perioadele cu temperaturi ridicate.
Expertul Dumitru Chisăliță avertizează că subvențiile oferite de state nu reprezintă o soluție structurală, ci doar o metodă de a cumpăra timp. Evoluția prețurilor și a inflației poate duce la creșterea riscului de sărăcie sau de excluziune socială la nivel european. Estimările indică faptul că rata riscului de sărăcie ar putea urca spre 23-25% în următorii ani, din cauza volatilității energiei, a inflației care depășește creșterea salariilor reale și a stagnării productivității europene.
Impactul social al acestor costuri ridicate poate duce la o fragmentare politică și la o polarizare ideologică în Europa. Conform lui Dumitru Chisăliță, presiunea financiară asupra populației din statele din Est și Sud poate alimenta partide anti-sistem, eurosceptice sau naționaliste. Această instabilitate socială face ca UE să devină mai greu de guvernat, afectând consensul asupra unor politici externe importante, precum sancțiunile sau apărarea comună, pe măsură ce tensiunile interne cresc.
Contextul economic global este marcat de volatilitatea prețurilor la combustibili, care pot influența indirect și costurile energetice. În perioade de criza combustibililor, prețul petrolului a depășit pragul de 102 dolari, generând presiuni asupra întregului sistem de transport și energie. Această instabilitate a prețurilor la resursele de bază contribuie la incertitudinea financiară în care se află gospodăriile europene, afectând capacitatea de planificare a bugetelor familiare.