România ocupă o poziție îngrijorătoare în ceea ce privește gestionarea resurselor alimentare, fiind una dintre cele mai risipitoare țări din Europa. Conform raportului anual al ONU, intitulat „Starea securității alimentare și a nutriției în lume”, cetățenii românci aruncă în medie 130 kg de alimente pe an. Această cifră plasează țara noastră pe locul patru în Europa, înaintea tuturor națiunilor vecine din regiune.
Analiza statistică indică o discrepanță majoră între foame și irosire la nivel global. În timp ce peste 645 de milioane de oameni suferă de foame, peste un miliard de tone de alimente sunt irosite anual pe întreaga planetă. Practic, aproximativ una din fiecare cinci porții de mâncare servite în lume ajung direct la gunoi, reprezentând o pierdere imensă de resurse și de oportunități de nutriție pentru populația vulnerabilă.
Structura risipei alimentare arată că majoritatea pierderilor au loc la nivelul consumului casnic. Aproximativ 60% din alimentele aruncate provin din gospodării, urmate de restaurante și alte unități de servicii alimentare, care contribuie cu 28%, și de magazine, cu un aport de 12%. În plus, circa 13% din alimentele produse la nivel global se pierd încă din etapa de după recoltare, prin alterare în timpul depozitării, transportului sau procesării.
În contextul european, România este depășită doar de Portugalia, cu 168 kg, Elveția, cu 167 kg și Turcia, cu 163 kg. Comparativ cu vecinii direcți, situația românească este mult mai critică. De exemplu, în Serbia se aruncă 123 kg pe persoană, în Republica Moldova 101 kg, în Ucraina 95 kg, în Ungaria 68 kg, iar în Bulgaria cifra este de 62 kg. La polul opus se află Spania, cu doar 39 kg.
Impactul economic și ecologic al acestui fenomen este devastator pentru întreaga planetă. ONU estimează că risipa alimentară costă economia globală peste 1 trilion de dolari pe an și implică irosirea terenurilor și a energiei folosite la producție. Aproximativ 1,4 miliarde de hectare, adică 28% din suprafața agricolă a lumii, sunt cultivate pentru alimente care nu sunt consumate niciodată, o suprafață mai mare decât cea a Canadei.
Pe lângă pierderile financiare, risipa alimentară contribuie semnificativ la schimbările climatice. Aceasta generează între 8% și 10% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, inclusiv metanul care este eliberat prin descompunerea alimentelor în gropile de gunoi. Acest proces afectează direct echilibrul ecologic și accentuează presiunea asupra resurselor naturale disponibile pe termen lung.