România înregistrează un nivel ridicat de inactivitate în rândul tinerilor, cu aproximativ 23% dintre persoanele cu vârste între 18 și 24 de ani făcând parte din categoria NEET. Această statistică, prezentată în raportul OCDE „Education at a Glance 2026 - EaG 2026”, indică faptul că acești tineri nu dețin un loc de muncă și nu urmează nicio formă de educație sau formare profesională. Cifra este considerabil peste media de 14% înregistrată la nivelul întregii zone OCDE.
Categoria NEET include persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 30 de ani care nu participă la activități de învățământ sau formare. Raportul subliniază că perioadele prelungite de inactivitate la o vârstă fragedă reprezintă o preocupare majoră pentru politicile publice. Acest fenomen poate avea efecte negative de durată asupra parcursului socio-economic al individului pe termen lung. Situația tinerilor din România evidențiază o provocare structurală în integrarea acestora pe piața muncii.
Nivelul de educație din România prezintă particularități față de media internațională, cu o pondere a calificărilor universitare de doar 19%. Această valoare este mult sub media OCDE, unde 43% dintre adulții de vârstă activă dețin o calificare universitară. În schimb, România depășește media organizației la capitolul studii liceale sau post-liceale, atingând un nivel de 56%. Documentul notează că, deși nivelul general de educație crește, ponderea calificărilor de tip liceal cu orientare profesională este în scădere.
În ceea ce privește veniturile, există decalaje salariale semnificative în funcție de nivelul de studii încheiate. În România, persoanele cu studii liceale de tip teoretic câștigă cu 11% mai puțin decât media națională, în timp ce cele cu studii liceale vocaționale au un venit cu 8% mai mic. Cele cu un nivel de educație inferior liceului înregistrează un deficit de 18% față de media națională. Aceste diferențe de câștig sunt influențate direct de tipul de calificare obținută.
O altă distincție importantă apare în modul de organizare a muncii, în special în ceea ce privește activitatea de acasă. În România, doar 10% dintre lucrătorii cu studii superioare lucrează de acasă, fie ocazional, fie în mod obișnuit. Această cifră este comparată cu doar 2% în cazul celor cu studii liceale sau post-liceale. La nivelul OCDE, tendința este mult mai pronunțată, cu 42% dintre absolvenții de studii superioare beneficiind de această flexibilitate.
Indicatorul NEET este utilizat la nivel internațional pentru a monitoriza riscurile de excludere socială și economică ale tinerilor. Această categorie de indivizi riscă să rămână în afara sistemelor de protecție socială și să aibă dificultăți majore de reintegrare pe piața muncii. Monitorizarea acestor date prin intermediul organizațiilor internaționale precum OCDE ajută guvernelor să identifice zonele care necesită intervenții politice și investiții în educație sau formare profesională.