România se află într-o poziție defavorabilă față de restul Europei în ceea ce privește nivelul de asociere în sectorul agricol. În ciuda faptului că țara deține 20% din totalul fermelor de profil din cadrul Uniunii Europene, organizarea producătorilor este extrem de limitată. Datele furnizate de Ministerul Agriculturii indică faptul că în România sunt recunoscute oficial doar 23 de organizații de producători în segmentul dedicat fructelor și legumelor.
Specialiștii de la minister au identificat două motive principale care explică acest paradox structural în agricultura noastră. Prima cauză este reprezentată de o reticență culturală profundă, moștenită din perioada comunistă, care face ca ideea de „cooperativă” să fie privită cu suspiciune. A doua problemă majoră vizează fragilitatea formelor de asociere actuale, ceea ce împiedică dezvoltarea unor structuri solide și durabile în sectorul de producție.
Lipsa organizării aduce prejudicii directe fermierilor, care sunt nevoiți să își vândă marfa în mod individual. Această abordare izolată le reduce considerabil puterea de negociere în fața marilor lanțuri de magazine, limitând profitabilitatea. Mai mult, prin lipsa asocierii, mulți producători ratează accesarea unor fonduri europene specifice, care sunt dedicate exclusiv grupurilor de producători recunoscute oficial la nivel de stat.
În județul Giurgiu, situația este similară, existând doar câteva asociații de acest tip. Dorel Buturugă, președintele unei cooperative din Vărăști, subliniază importanța planificării și a deschiderii pieței pentru succesul agricol. Viorel Morărescu, director în cadrul Ministerului Agriculturii, menționează că noile cooperative sunt democratice și se concentrează pe desfacere, inputuri și outputuri, fiind susținute și prin parteneriate internaționale.
Un exemplu de colaborare este cel de la Consiliul Județean, unde există un parteneriat între România și Bulgaria. Acest proiect vizează asocierea cooperativelor și schimbul de experiență între cele două țări. Viorel Morărescu a explicat că, deși există puține cooperative, cele care funcționează cu succes ar putea servi drept modele de bune practici ce ar putea fi replicate pe scară largă în restul țării.
Situația organizării agricole în România a fost semnalată și de alte instituții europene. Un raport al Curții de Conturi Europene indică faptul că țara noastră se numără printre cele mai puțin organizate state din Uniunea Europeană în ceea ce privește cultivatorii din sectorul fructelor și legumelor. Această lipsă de structură afectează competitivitatea întregului sector de producție vegetală la nivel continental.