România ocupă primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește creșterea anuală a chiriilor, înregistrând un salt de 43,5% între trimestrul al doilea din 2025 și trimestrul al doilea din 2026. Conform datelor Eurostat analizate de Euronews, această majorare pune țara în fața Croației, care a înregistrat o creștere de 40,1% în aceeași perioadă. Deși Turcia prezintă o majorare nominală mai mare, de 49,6%, inflația sa ridicată modifică perspectiva comparației reale.
Autoritățile române au argumentat că principalul factor din spatele acestui fenomen este majorarea chiriilor administrate, adică a celor percepute pentru locuințele care aparțin domeniului public sau privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale. Totuși, această explicație este contestată de Adriana M. Soaita, cercetătoare la Universitatea din Glasgow, care susține că locuințele publice reprezintă o pondere prea mică în fondul locativ. Ea consideră că, chiar și o triplare a acestor chirii, care sunt mult mai mici decât cele de pe piața privată, nu ar putea justifica o medie atât de mare.
O altă ipoteză analizată de Adriana M. Soaita vizează intrarea pe piață a unor locuințe noi sau complet renovate, care sunt închiriate la prețuri mult mai ridicate. În Croația, creșterea de 40,1% a fost atribuită deciziei autorităților locale din Zagreb de a majora chiriile pentru o anumită categorie de locuințe sociale. Profesorul Gojko Bezovan, de la Universitatea din Zagreb, menționează că multe proprietăți sunt acum tratate ca investiții financiare sau destinate turismului, rămânând adesea neocupate în ansamblurile rezidențiale noi.
Evoluția prețurilor în România și Croația este marcată de un impact real semnificativ, deoarece, după ajustarea cu inflația, chiriile au crescut cu peste 30% în ambele state. În România, rata generală a inflației a fost de 9,5%, în timp ce în Croația aceasta a fost de 4,8%. În comparație, Slovenia ocupă locul trei în Uniunea Europeană cu o majorare de 10%, ceea ce reprezintă o creștere reală de puțin peste 6%, fiind mult sub nivelul înregistrat de România.
Alte țări din regiune au consemnat și ele creșteri importante, precum Serbia cu 12,5%, Bulgaria cu 9,9%, Macedonia de Nord cu 9,2% și Grecia cu 7,5%. În contrast, marile economii europene au avut evoluții mult mai moderate, cu creșteri de 3,5% în Italia, 2,5% în Spania, 2,1% în Germania și 1,6% în Franța. Expertul Emma Rosser de la JLL subliniază că concurența pentru numărul redus de locuințe disponibile în orașele europene determină creșteri accentuate pentru contractele noi.
Fenomenul de creștere a costurilor locativelor este alimentat de un dezechilibru între cerere și ofertă, în special în marile orașe europene. Nóra Teller, cercetătoare la Metropolitan Research Institute din Budapesta, explică faptul că majorarea costurilor creditelor ipotecare din 2022 a împins mulți potențiali cumpărători către piața închirierilor. În paralel, utilizarea locuințelor ca active financiare de către fonduri de investiții și proprietari contribuie direct la presiunea asupra prețurilor de pe piață.