Un raport recent al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, intitulat „Education at a Glance 2026”, evidențiază o situație îngrijorătoare pentru tinerii din România. Datele arată că 23% dintre tinerii români cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani nu dețin un loc de muncă și nu urmează nicio formă de educație sau pregătire profesională în anul 2025. Această cifră depășește semnificativ media de 14% înregistrată la nivelul statelor membre OCDE.
Această categorie de persoane, cunoscută sub denumirea de NEET, include indivizii care nu sunt încadrați în muncă și care nu participă la procese de educație sau formare profesională. OCDE avertizează că perioadele de inactivitate prelungită la începutul parcursului profesional pot avea efecte negative pe termen lung. Aceste consecințe pot afecta direct veniturile și parcursul socio-economic al tinerilor pe parcursul întregii vieți, limitând oportunitățile de dezvoltare ulterioară.
Analiza nivelului de educație al populației indică și diferențe majore între România și media internațională. În timp ce la nivelul OCDE 43% dintre adulții cu vârste între 25 și 64 de ani au o calificare universitară, în România acest procent este de doar 19%. În schimb, românii cu studii liceale sau postliceale reprezintă 56% din această categorie de vârstă, o pondere care este mult peste media de 39% raportată la nivelul organizației.
Nivelul de studii influențează direct veniturile și tipul de activitate desfășurată. În România, persoanele care lucrează cu normă întreagă și au absolvit cel mult un liceu teoretic câștigă, în medie, cu 11% mai puțin decât media națională. Diferența devine de 18% pentru cei care nu au terminat liceul. De asemenea, studiile superioare facilitează munca de acasă, un fenomen prezent la 10% dintre angajații cu studii universitare, față de doar 2% la cei cu studii liceale.
În ceea ce privește piața muncii, rata șomajului în rândul tinerilor adulți români cu studii superioare a cunoscut o scădere constantă. În perioada 2015-2025, această rată a coborât de la 6% la 3%, performanță care depășește evoluția medie a statelor OCDE, unde șomajul pentru această categorie a scăzut de la 7% la 5%. Totodată, se observă o scădere a calificărilor profesionale de nivel liceal în rândul generațiilor mai tinere.
Indicatorii educației și ai participării la piața muncii sunt utilizați constant de instituțiile internaționale pentru a monitoriza dezvoltarea umană și competitivitatea economică a statelor membre. Rapoartele OCDE oferă o imagine comparativă asupra modului în care sistemele de învățământ și politicile de ocupare a forței de muncă influențează stabilitatea socială și creșterea economică pe termen lung în cadrul economiilor moderne.