Sectorul agricol din România se confruntă cu o dualitate între nevoia de stabilitate a piețelor de vânzare și dificultățile de accesare a finanțărilor europene. În timp ce parteneriatele pe termen lung dintre producători, procesatori și retaileri oferă siguranța necesară pentru investiții, birocrația excesivă și costurile ridicate ale documentației reprezintă bariere majore. Mulți fermieri evită procesele de finanțare din cauza complexității procedurilor, ceea ce afectează dezvoltarea fermelor mici și a celor de familie.
Compania Periș utilizează un model de intermediar între fermieri și retailul modern, lucrând în prezent cu peste 80 de producători fără a deține ferme proprii. Alin Zamfira, președinte CA al Periș, explică faptul că predictibilitatea oferită de clienți permite fermierilor să aibă siguranța că își pot vinde produsul finit. Această stabilitate este esențială pentru încrederea în investiții pe termen mediu și lung, facilitând astfel dezvoltarea economică locală.
Periș vinde aproximativ 75% din portofoliu prin retailul modern, restul produselor ajungând în piețele tradiționale sau carmangerii, în special în zona Bucureștiului. Compania are un obiectiv de atingere a pragului de 1 mld. lei în anul 2028, având o cifră de afaceri estimată la 870 mil. lei pentru acest an. Pentru a susține această creștere, compania implementează un proiect nou de investiție într-o unitate de procesare, bazat pe parteneriatele stabile cu retailerii.
În ceea ce privește accesul la fonduri, Cosmin Măglaș, fondator al Atragem Finanțare, avertizează că birocrația este principalul impediment pentru fermieri. Pregătirea unui proiect poate implica costuri de mii de euro pentru studii și avize, fără nicio garanție de obținere a finanțării. Problemele legate de cadastru, criteriile de eligibilitate și necesitatea cofinanțării fac ca interesul pentru alocările de fonduri să fie în scădere în rândul producătorilor.
În prezent, există sesiuni active prin Planul Național Strategic, precum DR-14 pentru ferme mici sau DR-12 pentru tineri fermieri. Cosmin Măglaș menționează că trei sesiuni pentru AFIR pot duce la o evaluare de șase-șapte luni. Totodată, se estimează că finalul anului va aduce o nouă sesiune pentru schema de energie prin Fondul pentru Modernizare, deoarece fondurile de la schema închisă în luna august nu au fost complet epuizate.
Accesarea fondurilor europene în agricultura românească este reglementată prin Planul Național Strategic, care include măsuri specifice pentru biosecuritate și consolidarea fermelor. Aceste instrumente financiare sunt menite să sprijine modernizarea sectorului, însă eficiența lor este adesea limitată de procedurile administrative riguroase. În contextul actual, fermierii trebuie să echilibreze costurile de pregătire a proiectelor cu posibilitatea de a beneficia de subvenții pentru dezvoltarea activității agricole.