Viitorul pensionarilor din România este marcat de incertitudine, în contextul în care creșterile de pensii prevăzute pentru 1 ianuarie 2027 ar putea fi extrem de mici. Anunțurile politice recente indică faptul că o indexare consistentă este puțin probabilă din cauza blocajului legislativ. În loc de valorile estimate anterior, pensionarii s-ar putea confrunta cu sume simbolice, pe măsură ce criza politică din țară se accentuează semnificativ.
Conform legislației actuale, pensiile ar trebui indexate la începutul anului cu inflația din 2025, estimată la 9,7%, la care se adaugă 50% din creșterea salariului mediu brut, de 2%. Această formulă ar fi dus la o creștere de 12%, însă scenariul actual indică faptul că acest prag nu mai este realizabil. Surse indică faptul că indexarea ar putea scădea sub pragul de 7%, iar după ultimele declarații politice, este posibil ca creșterile să fie chiar sub 5%.
Situația este agravată de faptul că Guvernul propus de Siegfried Mureșan nu va primi susținerea unei majorități parlamentare. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că nu va vota guvernul lui Mureșan și a susținut că singurele variante rămân nominalizarea unui nou candidat pentru funcția de prim-ministru sau declanșarea procedurilor pentru alegeri anticipate. Totodată, liderul AUR, George Simion, a anunțat și el că nu va vota acest guvern și își dorește organizarea unor alegeri anticipate.
Lipsa unui guvern stabil reprezintă un risc major pentru bugetul de stat și pentru veniturile pensionarilor. Dacă se desemnează un nou premier, perioada fără un guvern plin va fi de minim 3 săptămâni, iar noul cabinet ar putea să nu strângă nici o majoritate. În cazul alegerilor anticipate, România nu va avea un guvern funcțional în acest an. În ambele scenarii, nicio autoritate nu va asume o creștere mare a pensiilor, limitând indexarea la valori foarte mici.
Impactul financiar asupra celor care primesc pensii de 2.000 de lei ar putea fi de doar 100 de lei, în timp ce pentru o pensie de 3.000 de lei, creșterea ar fi de 150 de lei. Există însă și un scenariu și mai grav legat de evaluările internaționale. Dacă România este retrogradată la gradul de „junk” în urma evaluării agenției S&P de la începutul lunii octombrie, s-ar putea ajunge în situația în care pensiile să nu mai fie indexate deloc.
Evaluările de risc de către agențiile de rating sunt esențiale pentru stabilitatea economică a unui stat. Dacă agenția S&P decide că România nu mai are un guvern stabil, riscul de scădere la categoria „junk” devine real. O astfel de retrogradare ar avea consecințe directe asupra capacității de finanțare și ar putea bloca complet procesul de indexare a pensiilor, lăsând populația de vârstnici fără nicio îmbunătățire a veniturilor planificate.