O serie de mărturisiri de pe platforma Reddit a pus în lumină comportamentul unor români care, deși au venituri confortabile, refuză să cheltuiască bani pe produse noi. Utilizatorii au descris o abordare bazată pe utilizarea obiectelor până la distrugerea lor completă, indiferent de capacitatea financiară. Discuția a strâns peste 200 de comentarii, evidențiind o diversitate de metode prin care acești oameni gestionează bunurile de uz personal.
Unul dintre subiectele principale ale discuției a fost modul în care hainele sunt utilizate pe parcursul anilor. Un utilizator a explicat procesul de degradare a unor pantaloni scurți, care au trecut de la haine de purtat afară, la haine de casă, apoi la pijama și, în final, la obiecte folosite pentru curățarea mașinii sau a motocicletei. Alți participanți au menționat că poartă tricouri din facultate de peste 10 ani sau că folosesc aceeași șapcă de când aveau 18 ani.
În ceea ce privește încălțămintea, unii români au relatat că folosesc aceeași pereche de Nike de 11 ani. Aceasta a fost purtată zilnic timp de 4 ani, apoi a fost folosită ca încălțăminte de casă timp de încă 4 ani, ajungând în prezent la etapa de încălțăminte de curte. Deși talpa este uzată și aspectul este descris ca fiind slab, proprietarul refuză să o arunce până când nu se rupe efectiv, în ciuda dorinței soției de a o elimina.
Gestionarea electronicelor și a obiectelor de uz zilnic urmează un model similar de conservare. Unii utilizatori refuză să schimbe căștile dacă funcționalitatea este intactă, chiar dacă o parte din ele este ruptă, sau refuză să înlocuiască un telefon cu vârsta de 5 ani până când acesta nu se crapă. Un participant a menționat că a cumpărat chiar și un telefon folosind bonurile de masă de la parteneri precum Auchan sau Carrefour, pentru a economisi.
Comportamentul financiar este influențat și de o schimbare de mentalitate odată cu creșterea veniturilor. Un utilizator a observat că, atunci când avea venituri mici, cumpăra haine de brand și telefoane noi pentru a arăta bine, însă, odată cu atingerea unui nivel financiar confortabil, a început să cumpere produse de supermarket și să nu mai simtă nevoia de a demonstra ceva celorlalți. Această schimbare este atribuită și impactului pandemiei și trecerii la munca de acasă.
Această tendință de economisire extremă se manifestă și în achizițiile majore, unde unii români au declarat că au plătit pentru mașinile lor sume echivalente cu un singur salariu net sau chiar puțin peste acesta. În timp ce refuză cheltuielile pentru obiecte de consum, aceștia subliniază că prioritizează investițiile esențiale, cum ar fi schimbarea la timp a cauciucurilor de la mașină pentru siguranță.
Contextul economic și social influențează modul în care cetățenii își gestionează resursele în perioade de schimbare. În România, deciziile de consum sunt adesea dictate de stabilitatea veniturilor, dar și de o cultură a reparațiilor care încearcă să combată fenomenul de înlocuire rapidă a bunurilor, o practică tot mai comună în societățile moderne de consum.