O simulare financiară realizată de experții de la mrfinance.ro arată cum creșterea costurilor de viață afectează direct capacitatea populației de a economisi. Într-un scenariu în care cheltuielile cresc cu 6,61%, suma disponibilă pentru economisire scade de la 1.000 de lei la aproximativ 670 de lei. Această scădere semnificativă demonstrează că o majorare uniformă a prețurilor are un impact disproporționat asupra banilor rămași la sfârșitul lunii pentru obiective financiare.
Analiza pornește de la un exemplu în care cheltuielile lunare cresc de la 5.000 de lei la 5.330,50 lei. Diferența de 330,50 lei este scăzută integral din resursele de economisire, reducând suma disponibilă la 669,50 lei. Această evoluție reprezintă o scădere de 33,05% a capacității de economisire, deși creșterea cheltuielilor este de doar 6,61%. Dacă aceste condiții persistă timp de 12 luni, suma economisită ar fi de 8.034 de lei, față de 12.000 de lei în bugetul inițial.
Impactul inflației variază în funcție de structura bugetului fiecărei gospodării. Conform datelor INS, chiriile au înregistrat o creștere de 39,46% față de septembrie 2025, în timp ce motorina a crescut cu 37,61%, iar benzina cu 28,42%. Serviciile de apă, canalizare și salubritate au înregistrat o majorare de 14,11%. La nivel național, serviciile s-au scumpit cu 11,12%, mărfurile nealimentare cu 7,06%, iar alimentele cu 3%, în contextul unei creșteri a prețurilor de consum de 0,77% în septembrie față de august.
Efectul inflației se resimte și asupra rezervelor financiare deja constituite. O rezervă de 30.000 de lei, care ar acoperi șase luni de cheltuieli la un buget de 5.000 de lei, ar acoperi doar aproximativ 5,6 luni în scenariul de creștere a costurilor. Pentru a menține protecția de șase luni, rezerva ar trebui suplimentată la 31.983 de lei. Ion Soltinschi, consultant și planificator financiar la mrfinance.ro, menționează că pierderea sumelor economisite lunar înseamnă și pierderea posibilității ca acei bani să producă randamente în timp.
Inflația afectează și valoarea reală a economiilor existente, reducând puterea de cumpărare. Într-un scenariu de creștere a prețurilor de 6,61%, o sumă de 30.000 de lei păstrată fără dobândă ar avea, după un an, o putere de cumpărare echivalentă cu aproximativ 28.140 de lei. Deși soldul rămâne de 30.000 de lei, pierderea reală este de aproximativ 1.860 de lei, adică 6,2%. Expertul Ion Soltinschi recomandă adaptarea planului financiar la costurile actuale și reevaluarea fondului de urgență.
În România, monitorizarea evoluției prețurilor este esențială pentru gestionarea bugetelor de familie, având în vedere volatilitatea costurilor la energie și servicii. Datele furnizate de instituțiile oficiale precum INS arată că variațiile de preț pot fi foarte mari între categorii, de la alimente la chiriile locuințelor. Această dinamică obligă consumatorii să își revizuiască constant planurile de economisire și rezervele de siguranță pentru a face față noilor realități economice.