Locuitorii din Iași au ales să amâne pornirea sistemului de încălzire în locuințe, în ciuda scăderii temperaturilor. Deși sistemul de termoficare este pregătit pentru sezonul de iarnă, asociațiile de proprietari nu au depus încă cereri pentru furnizarea agentului termic. Această decizie este motivată de dificultățile financiare prin care trece populația, care preferă să aștepte măsurile de sprijin pentru a reduce cheltuielile cu încălzirea.
Directorul Societății Termoservice Iași, Alin Aivănoaie, a confirmat că, până în acest moment, nu au existat solicitări oficiale pentru livrarea căldurii în apartamente. În prezent, temperaturile nocturne din oraș au scăzut frecvent sub pragul de 10 grade Celsius, iar mediile zilnice s-au situat sub 15 grade. În aceste condiții climatice, legislația impune furnizarea agentului termic, însă procesul se realizează doar la cererea explicită a consumatorilor.
Alin Aivănoaie a subliniat că mulți cetățeni încearcă să evite un buget de cheltuieli prea ridicat în lunile septembrie și octombrie. Aceștia așteaptă apariția bonurilor de căldură și a subvențiilor, care sunt estimate să fie disponibile la finalul lunii octombrie sau la începutul lunii noiembrie. Societatea preferă să nu încarce instalațiile întregului oraș cu agent termic dacă nu există o cerere reală din partea populației.
În ceea ce privește costurile, prețul de producție al unei gigacalorii la Iași este de aproximativ 685 de lei. Totuși, datorită sprijinului oferit prin bugetul local, cetățenii achită doar suma de aproximativ 240 de lei. Directorul a amintit că, în anul trecut, solicitările pentru livrarea agentului termic au început chiar în luna septembrie, oferind un precedent pentru modul în care se poate gestiona furnizarea de căldură.
Situația financiară a consumatorilor este influențată de așteptarea ajutoarelor de la stat pentru a acoperi facturile de utilități. Fără aceste subvenții, costurile directe ar fi semnificativ mai mari pentru gospodăriile din Iași. Astfel, deși condițiile meteo impun încălzirea, pragul de consum rămâne blocat de lipsa resurselor financiare imediate ale asociațiilor de proprietari și ale cetățenilor.
Sistemul de termoficare din România este supus unor presiuni constante legate de costurile de producție și de stabilitatea infrastructurii. În contextul actual, gestionarea cererii de energie termică depinde direct de capacitatea bugetelor locale de a subvenționa prețurile pentru a proteja puterea de cumpărare a cetățenilor în perioadele de temperaturi scăzute.