România traversează o perioadă de volatilitate economică și socială extremă, marcată de o tranziție bruscă de la creșteri consistente la scăderi record. După o etapă de expansiune, caracterizată prin creșterea puterii de cumpărare și investiții masive în infrastructură, indicatorii actuali indică o regresie severă. Instabilitatea politică și incertitudinea au început să blocheze stimulentele economice, generând tensiuni sociale și afectând capacitatea de planificare a instituțiilor statului.
În perioada de maxim economic, salariul mediu net depășea 1055 euro, iar pensia medie crescuse cu 40%, ajungând la 560 euro. În acea fază, inflația a scăzut de la 10,3% la 4,9%, beneficiind de plafonarea costurilor la alimente și utilități. Investițiile publice au atins niveluri record, de la 73 miliarde lei la 120 miliarde lei în anul 2024, culminând cu o alocare de 149 miliarde lei în 2025 pentru infrastructură, școli și spitale.
Situația actuală prezintă însă un tablou inversat, cu o cădere economică ce a fost cea mai mare din ultimii 5 ani și jumătate. Conform datelor INS și Eurostat, România a înregistrat în trimestrul 2 al anului 2026 cea mai mare scădere din Uniunea Europeană. Pe lângă prăbușirea economică, s-a observat o dezindustrializare severă, România având a doua cea mai mare scădere a producției industriale din UE, cu un minus de 6,3%.
Impactul social este resimțit prin pierderea a 70.000 de locuri de muncă și o scădere dramatică a puterii de cumpărare. Angajații din Învățământ au resimțit o scădere de 14% a puterii de cumpărare, în timp ce în Sănătate aceasta a scăzut cu 10%. Pensionarii înfruntă cea mai dură scădere a puterii de cumpărare a pensiilor din ultimii 25 de ani, într-un context în care consumul scade de 12 luni consecutive.
Investițiile străine directe au suferit o lovitură masivă, înregistrând cea mai mare cădere din ultimii 15 ani. Datele BNR arată o scădere de 82% la luna iunie și de 79% la luna iulie 2026, reprezentând o pierdere de 585 milioane euro în trimestrul 2 al anului 2026. În paralel, șomajul în rândul tinerilor a ajuns la 30,8% în trimestrul 2 al anului 2026, fiind cel mai ridicat nivel din ultimii 12 ani.
Evoluția actuală pune în pericol convergența României către nucleul economic al Uniunii Europene. Expertiza indică faptul că implementarea măsurilor de austeritate, fără o strategie de consolidare fiscală echitabilă, a dus la reducerea investițiilor și a cercetării. Fără o schimbare profundă a modelului instituțional și fără o utilizare eficientă a banului public, riscul de alunecare către periferia economică a Europei rămâne foarte ridicat.