Un nou studiu de opinie arată modul în care cetățenii din România percep evoluția prețurilor la băuturile non-alcoolice. Respondenții indică faptul că majorările de costuri sunt cauzate în principal de factori macroeconomici și de politicile fiscale ale statului. Din totalul celor interogați, 98% afirmă că consumă cel puțin o băutură non-alcoolică, ceea ce face ca impactul economic asupra acestui segment să fie extrem de vizibil în bugetul familiilor.
Analiza preferințelor de consum relevă faptul că cola cu zahăr deține cea mai mare cotă de popularitate, fiind aleasă de 63% dintre participanți. Urmează băuturile carbonatate cu arome care conțin zahăr, cu un procent de 55%, și sucurile naturale sau nectarurile, care sunt preferate de 49% dintre respondenți. De asemenea, 45% dintre oameni consumă cola fără zahăr, iar 38% optează pentru Ice Tea, evidențiind un consum diversificat în rândul populației.
În ceea ce privește percepția asupra cauzelor scumpirilor, 65% dintre participanți consideră inflația și creșterea generală a prețurilor drept factorul principal. Totodată, 56% dintre respondenți indică taxele introduse de stat ca fiind responsabile pentru evoluția costurilor, în timp ce 40% menționează creșterea cheltuielilor cu ingredientele, energia și transportul. Doar o minoritate, reprezentată de 14% și 11%, atribuie aceste creșteri deciziilor luate de retaileri sau de producătorii de băuturi.
Cadrul fiscal pentru aceste produse a suferit modificări semnificative în ultimii ani, afectând direct prețul final. În 2023, TVA-ul pentru această categorie a crescut de la 9% la 19%, iar în 2024 a fost introdusă o acciză specifică pe zahăr de 40 sau 60 de lei pe hectolitru. Pentru anul 2025, TVA-ul este estimat la 21%, cu o acciză între 44 și 66 de lei pe hectolitru, urmând ca în 2026 valorile să ajungă la 48,4 și 72,6 lei.
Există o lipsă de claritate majoră în rândul publicului cu privire la modul în care funcționează aceste măsuri fiscale. Studiul evidențiază faptul că 71% dintre respondenți nu înțeleg ce înseamnă taxa pe zahăr și o percep ca pe o măsură care alimentează inflația. Deși 63% dintre cei interogați au auzit de existența acestei taxe, nivelul de înțelegere a mecanismului de aplicare rămâne scăzut în rândul consumatorilor.
Evoluția prețurilor și incertitudinea economică rămân teme centrale în dezbaterea publică din România. Această situație de ambiguitate este confirmată și de oficialii din sistemul financiar, precum prim-viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea, care a subliniat dificultatea de a anticipa direcția următoare a economiei. Contextul macroeconomic general influențează direct modul în care măsurile fiscale, precum accizele pe zahăr, sunt recepționate de către cetățenii care se confruntă cu costuri ridicate la bunurile de larg consum.