O mare parte din forța de muncă din România se confruntă cu starea de burnout, depășind indicatorii raportați la nivelul restului continentului. Conform datelor din studiul Occupational Health Solution (OSH) Pulse 2025, aproximativ 45% dintre angajații români experimentează acest fenomen de epuizare profesională. Această cifră este considerabil mai mare decât media Uniunii Europene, unde rata de burnout este estimată la 37% dintre lucrători.
Presiunea exercitată de termenele limită și volumul excesiv de activități reprezintă principalele cauze identificate de participanți. Studiul indică faptul că 40% dintre angajații din România consideră presiunea timpului sau supraîncărcarea ca fiind problema lor majoră. În același timp, un segment de 24% dintre respondenți menționează că starea lor de sănătate este afectată de stres, depresie sau anxietate, factori care contribuie direct la degradarea capacității de lucru.
Există și o teamă majoră legată de consecințele pe care le pot avea problemele psihice asupra parcursului profesional. Aproximativ 55% dintre angajații români sunt de părere că dezvăluirea unei probleme de sănătate mintală la locul de muncă le-ar putea afecta negativ cariera. Această percepție este mai pronunțată decât în restul Europei, unde 48% dintre angajații europeni împărtășesc aceeași îngrijorare privind impactul asupra poziției lor profesionale.
Specialiștii subliniază că persoanele cu performanțe ridicate pot ascunde semnele de epuizare pentru o perioadă lungă de timp. Aceste persoane continuă să își îndeplinească sarcinile profesionale, chiar dacă observă o deteriorare a somnului, a energiei și a stării emoționale. Problemele pentru care lucrătorii cer ajutor includ insomnia, anxietatea, iritabilitatea, oboseala persistentă, dificultățile de concentrare sau diverse simptome fizice care apar în urma stresului.
Semnele timpurii ale epuizării pot include trezirile nocturne cu gânduri legate de muncă sau o oboseală care nu dispare nici după weekend sau concediu. Un angajat aflat în această stare poate munci mai mult sau poate accepta sarcini suplimentare, însă pot apărea erori și conflicte. Pentru prevenirea acestui fenomen, sunt necesare un volum realist de muncă, priorități clare, autonomie și posibilitatea de a discuta dificultățile întâmpinate.
Organizația Mondială a Sănătății definește burnout-ul ca fiind un fenomen ocupațional asociat cu stresul cronic de la locul de muncă ce este gestionat insuficient. Este important de menționat că acest fenomen nu este considerat un diagnostic medical în sine, ci o reacție la mediul de lucru. Monitorizarea constantă a indicatorilor de sănătate mintală rămâne esențială pentru menținerea unui mediu de lucru sănătos și productiv.