Împlinirea vârstei standard de pensionare nu garantează automat primirea unei pensii în România. Persoanele care au acumulat doar 10 ani de vechime în muncă nu îndeplinesc stagiul minim de cotizare necesar pentru a beneficia de acest drept. În prezent, legislația prevede ca stagiul minim contributiv pentru deschiderea dreptului la pensia pentru limită de vârstă să fie de 15 ani de cotizare.
Înainte de a lua orice decizie, este esențial ca persoana să verifice situația oficială la casa teritorială de pensii. Există posibilitatea ca perioadele de muncă estimate de cetățeni să nu coincidă cu stagiul contributiv recunoscut oficial. Pot exista perioade care nu au fost încă valorificate sau pentru care este necesară depunerea unor documente suplimentare pentru a fi incluse în calculul vechimii.
Dacă stagiul de 10 ani este confirmat, o variantă este asigurarea socială voluntară prin încheierea unui contract cu casa teritorială de pensii. Începând cu 1 iulie 2026, venitul lunar asigurat în contract nu poate fi sub 4.325 de lei, ceea ce implică o contribuție de 1.081 de lei pe lună. Pentru completarea celor 5 ani lipsă, suma totală a contribuțiilor ar ajunge la 64.860 de lei.
În cazul în care completarea vechimii nu este posibilă, există soluția venitului minim de incluziune prin sistemul de asistență socială. Acest ajutor nu este acordat automat, ci se bazează pe analiza veniturilor persoanei sau ale familiei. Pentru vârstnici, autoritățile verifică veniturile din luna anterioară depunerii cererii, iar dacă venitul net este zero, ajutorul poate fi de maximum 400 de lei.
Pentru a solicita acest sprijin social, cetățenii trebuie să se adreseze serviciului public de asistență socială din cadrul primăriei locale. Cererea pentru venitul minim de incluziune se depune la autoritatea locală competentă, împreună cu toate documentele necesare pentru verificarea situației. Primăria poate oferi informații suplimentare despre alte forme de sprijin disponibile pentru persoanele care nu pot obține o pensie.
Sistemul de pensii din România funcționează pe baza unui stagiu minim de cotizare, o condiție obligatorie alături de vârstă. Această cerință asigură sustenabilitatea fondului de pensii, însă poate lăsa fără venituri o parte din populația care a lucrat doar perioade scurte. În absența contribuțiilor suficiente, asistența socială reprezintă singura plasă de siguranță pentru persoanele vârstnice cu venituri extrem de mici.