Veniturile obținute de livratorii din Nepal care activează pe platformele de livrare din România au devenit un subiect de interes. În luna octombrie 2026, acești lucrători străini care utilizează aplicații precum Glovo, Tazz sau Bolt Food încasează sume care pot părea atractive la prima vedere. Totuși, cifrele brute ascund o realitate financiară diferită, determinată de numeroasele cheltuieli și taxe necesare pentru menținerea activității.
În medie, un livrator nepalez care lucrează cu program full-time pe platformele menționate ajunge să încaseze un venit brut cuprins între 4.500 și 7.000 lei lunar. În situațiile extreme, în care aceștia muncesc între 10 și 12 ore pe zi, pe parcursul a 6 sau 7 zile pe săptămână, încasările totale pot urca chiar la praguri de 6.000 – 9.000 lei pe lună. Aceste sume reflectă volumul mare de muncă depus de acești lucrători.
Realitatea financiară este însă mult mai complexă atunci când sunt luate în calcul costurile operaționale. Majoritatea acestor lucrători străini sunt angajați prin intermediul unor firme de tip flotă partenere. După ce se scad taxele salariale către stat, comisioanele flotei, chiria pentru scuter sau bicicleta electrică și costurile cu combustibilul, venitul net real rămâne între 3.000 și 4.500 lei pe lună. Această diferență semnificativă între brut și net este cauzată de logistica necesară.
Pentru a putea atinge aceste niveluri de venit, livratorii nepalezi depun un efort fizic extrem de ridicat. Aceștia efectuează adesea între 60 și 80 de ore de muncă pe săptămână, ceea ce depășește cu mult programul standard de 40 de ore aplicat majorității angajaților. Din banii rămași, mulți trebuie să își plătească chiria, de cele mai multe ori în spații aglomerate, și să trimită o parte din resurse către familiile lor din Nepal.
Deși sumele brute par mari, raportat la volumul de muncă și la cheltuielile de întreținere, câștigul orar net rămâne la un nivel modest. Această structură a veniturilor este specifică multor sectoare care utilizează forță de muncă străină prin intermediari. În final, procesul de scădere a tuturor costurilor de transport și de locuință reduce considerabil puterea de cumpărare a acestor lucrători.
Nepalul ocupă prima poziție în topul țărilor care trimit muncitori în România, având zeci de mii de cetățeni angajați legal în țară. Această tendință de migrație a forței de muncă din Asia către piața românească este vizibilă în diverse sectoare de servicii, inclusiv în domeniul curieratului și al livrărilor rapide, unde mii de lucrători asiatici sunt integrați în sistemul economic local.