Proiectul de lege L387/2026 ar putea pune în pericol locurile de muncă ocupate de persoanele cu dizabilități și ar putea crește semnificativ costurile pentru companiile din România. Societatea de avocatură Grecu Partners avertizează că noile propuneri legislative vizează limitarea organizațiilor care pot deveni unități protejate, riscând să afecteze atât angajații actuali, cât și viitorii angajatori. Măsura este în prezent la Camera Deputaților, după ce a fost respinsă de Senat pe 14 septembrie 2026.
Conform analizei, o companie cu 50 de salariați care nu are angajați cu dizabilități ar putea ajunge să plătească statului cu până la 60.000 de lei în plus anual. Această situație ar apărea dacă firma nu mai găsește furnizori eligibili din cadrul unităților protejate pentru a îndeplini obligațiile legale. În prezent, angajatorii cu minimum 50 de salariați trebuie să aibă cel puțin 4% angajați cu dizabilități sau să folosească diferența de contribuție pentru achiziții de la unități protejate.
Problema centrală identificată de experți este faptul că proiectul încearcă să elimine activitățile fictive prin limitarea tipului de entități care pot înființa unități protejate. În loc să verifice dacă persoanele cu dizabilități muncesc efectiv, legea se concentrează pe calitatea juridică a fondatorilor. Elena Grecu, fondatoarea Grecu Partners, susține că modificările trebuie să elimine practicile fictive fără să reducă posibilitățile de integrare profesională și fără să genereze incertitudine pentru angajatori.
O altă preocupare majoră vizează dispariția unor garanții financiare importante prin noul proiect de lege. În reglementarea actuală, unitățile protejate trebuie să direcționeze minimum 75% din profit către programe de integrare socioprofesională și să prezinte un raport financiar anual. Proiectul L387/2026 elimină aceste două obligații, ceea ce este considerat paradoxal de avocați, având în vedere că scopul declarat al legii este tocmai combaterea intermediării și a utilizării formale a statutului de unitate protejată.
Impactul asupra forței de muncă este unul critic, având în vedere numărul de persoane afectate în prezent. La data de 1 aprilie 2026, în România existau 459 de unități protejate autorizate, care angajau aproximativ 3.050 de persoane, dintre care 2.011 erau persoane cu dizabilități. Proiectul nu oferă detalii despre câte dintre aceste unități ar putea să nu mai îndeplinească noile condiții impuse, lăsând comunitatea de persoane cu dizabilități într-o stare de incertitudine privind stabilitatea locurilor de muncă.
Sistemul de unități protejate funcționează ca un mecanism de integrare economică, oferind companiilor o modalitate de a respecta cotele legale de angajare. În prezent, acest sistem permite companiilor să își îndeplinească obligațiile prin achiziții de la organizații specializate, susținând astfel fluxul financiar către persoanele cu nevoi speciale. Dacă acest mecanism este restricționat prea sever, companiile vor fi forțate să plătească contribuțiile direct la bugetul de stat, fără a mai susține activitățile economice ale acestor unități.