Angajații din România se confruntă cu o presiune economică și socială mai ridicată decât cei din restul regiunii, conform ediției din 2026 a studiului PwC Global Workforce Hopes and Fears. Factorii principali care influențează starea acestora sunt creșterea costului vieții, deciziile politice, teama de pierderea locului de muncă și conflictele dintre state. România înregistrează cele mai mari niveluri de impact pentru aceste categorii de presiune, depășind Polonia, Cehia și Ungaria în toate indicatorii menționați în analiza realizată de PwC.
Situația financiară a gospodăriilor este marcată de dificultăți, în condițiile în care România a intrat în anul 2026 cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană. Aproape 58% dintre respondenți declară că nu mai rămân cu bani la sfârșitul lunii după achitarea facturilor, o cifră în creștere față de 50% în 2025 și peste media regională de 52%. De asemenea, ponderea celor care se confruntă cu dificultăți de plată a urcat de la 10% la 17%, un nivel care se apropie de media raportată la nivelul regiunii.
Impactul costului vieții asupra stării psihice este evident, deoarece 46% dintre angajații din România spun că nivelul lor de stres a crescut, față de 34% în regiune. Creșterea costurilor afectează moderat sau major 71% dintre lucrătorii din țară, în timp ce deciziile politice afectează 62% și teama de concedieri este resimțită de 61% dintre respondenți. Acestea sunt valori superioare celor din restul țărilor analizate, unde impactul deciziilor politice este de 49%, cel al teamei de concedieri de 50% și cel al conflictelor de 48%.
În ciuda acestor dificultăți, motivația angajaților rămâne la un nivel ridicat, depășind media regională. Un procent de 73% dintre lucrătorii din România se simt frecvent mândri de munca lor, în comparație cu 64% la nivelul regiunii, iar 65% sunt dispuși să depășească sarcinile cerute în mod săptămânal. Totodată, intenția de a schimba angajatorul a scăzut semnificativ, de la 25% în 2025 la 18% în 2026, pe măsură ce încrederea în siguranța locului de muncă a coborât de la 58% la 48%.
Prioritățile angajaților rămân legate de aspecte financiare, salariul și beneficiile fiind menționate de 65% dintre ei ca fiind elemente esențiale. În următoarele 12 luni, 37% dintre respondenți consideră că este foarte sau extrem de probabil să ceară o mărire de salariu, iar 32% își doresc o promovare. De asemenea, 61% dintre angajați nu ar accepta un salariu sau beneficii mai mici, în timp ce 47% refuză o scădere a siguranței locului de muncă și 44% resping un ritm de lucru mai alert.
Contextul economic general este marcat de o presiune constantă asupra prețurilor, fenomen care poate fi alimentat și de creșterea globală a costurilor produselor agricole. Această evoluție a inflației afectează direct puterea de cumpărare a cetățenilor și stabilitatea bugetelor familiare. În acest cadru, volatilitatea economică și preluarea sarcinilor de către inteligența artificială sunt percepute ca amenințări majore pentru stabilitatea locurilor de muncă în următorii trei ani.