Pauza de prânz este din ce în ce mai scurtă pentru angajații din România, pe fondul volumului ridicat de muncă și al presiunii termenelor-limită. Conform celui de-al doilea raport Edenred privind obiceiurile angajaților, 8 din 10 persoane alocă mai puțin de 30 de minute pentru masă, o creștere față de anul trecut, când cifra era de 7 din 10. Mai grav, 7 din 10 respondenți susțin că nu își mai iau deloc pauza de prânz.
Principalul motiv pentru care mulți aleg să mănânce la birou, în fața calculatorului, este volumul mare de muncă, indicat de peste 60% dintre participanți. Lelia Mancaș, Director Marketing, Comunicare și CSR Edenred, a explicat că această tendință reflectă un ritm de lucru alert și o problemă de cultură organizațională. Chiar dacă regulamentul intern prevede o pauză de o oră, angajatorii nu reușesc întotdeauna să încurajeze efectiv utilizarea acestui interval de timp.
Datele colectate contrazic ideea că starea de alertă continuă îmbunătățește productivitatea, deoarece lipsa deconectării afectează capacitatea de concentrare. Studiul arată că 65% dintre angajații care petrec o oră departe de birou revin cu mai multă energie și o capacitate de concentrare sporită. În plus, pentru 44% dintre respondenți, interacțiunea socială cu colegii reprezintă unul dintre cele mai plăcute aspecte ale pauzei, favorizând creativitatea și ideile noi.
Studiul a fost realizat la nivel național pe un eșantion de 3.000 de angajați cu vârste între 18 și 65 de ani, în special persoane din birourile orașelor mari. Rezultatele indică și diferențe generaționale clare în ceea ce privește echilibrul dintre viața profesională și cea personală. În timp ce tinerii acordă o importanță mai mare acestui echilibru, angajații cu experiență tind să aibă o abordare diferită, influențată de mentalitatea în care s-au format.
Pe lângă aspectele de productivitate, lipsa pauzelor are și implicații asupra sănătății fizice, cum ar fi problemele la nivelul coloanei vertebrale cauzate de statul prelungit fără mișcare. Totodată, bugetele pentru beneficiile extrasalariale au crescut semnificativ, ajungând la aproape 1.200 de lei în 2026, față de 600 de lei în 2019. Companiile par să acorde o atenție sporită stării de bine, oferind carduri culturale, de vacanță sau alte experiențe adaptate nevoilor individuale.
Evoluția beneficiilor extrasalariale în România arată o direcție de creștere a investițiilor în starea de bine a forței de muncă. Bugetele alocate acestor facilități s-au dublat în ultimii ani, reflectând interesul companiilor pentru retenție și satisfacția angajaților. Această tendență de creștere a cheltuielilor pentru pachete de beneficii este observată în contextul unei piețe de muncă din ce în ce mai competitivă și orientată către nevoile specifice ale fiecărei generații.