România marchează astăzi Ziua Holocaustului, un moment dedicat comemorării victimelor și prevenției atrocităților istorice. Evenimentul amintește de deportările masive care au început pe 9 octombrie 1941, când peste 35.000 de evrei au fost escortați în Transnistria. Majoritatea celor deportați erau femei, copii și persoane în vârstă, proveniți din localități precum Dorohoi, Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuți și Gura Humorului, alături de alte zone din apropiere.
Ministerul Afacerilor Interne a transmis un mesaj de omagiu, subliniind faptul că victimele erau oameni cu vieți obișnuite, care aveau case, meserii și prieteni. MAI a menționat că mulți au plecat crezând că se vor întoarce, însă majoritatea nu au mai revenut. Mesajul instituției subliniază că fiecare victimă a avut un nume și un chip, iar comemorarea de astăzi este un act de reculegere pentru a păstra vie memoria celor care au suferit.
Concluziile Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România indică faptul că între 280.000 și 380.000 de evrei români și ucraineni au fost uciși sau au murit în teritoriile aflate sub administrație românească. La acest număr se adaugă aproximativ 135.000 de evrei români din Transilvania de Nord, aflată sub administrație maghiară, și 5.000 de evrei români din alte țări europene. În Transnistria, între 105.000 și 120.000 de evrei deportați au pierdut viața în urma expulzărilor.
Impactul devastator al Holocaustului a afectat și comunitatea romă, în special prin deportările în Transnistria. Dintre cei aproximativ 25.000 de romi deportați în această regiune, jumătate erau copii, iar circa 11.000 de persoane au murit. În aceeași zonă, între 115.000 și 180.000 de evrei locali au fost uciși, în special în zonele Odesa și districtele Golta și Berezovca, evidențiind amploarea tragediilor care au avut loc în acele perioade întunecate.
Ziua de 9 octombrie a fost stabilită oficial prin Hotărârea Guvernului nr. 672 din 5 mai 2004. Această decizie a fost luată în urma recomandărilor Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România, condusă de Elie Wiesel. În prezent, România aplică măsuri legislative pentru combaterea antisemitismului, inclusiv Strategia națională pentru perioada 2024-2027, care vizează promovarea incluziunii și combaterea discursului instigator la ură sau a discriminării.
Memoria victimelor este susținută și prin instituții dedicate, precum Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, înființat în 2005 pentru cercetare și educație. Un alt punct de referință este Memorialul Victimelor Holocaustului din București, inaugurat în 2009. Acesta include elemente precum Coloana Memorială, Via Dolorosa, Roata Romilor, Steaua lui David și Epitaf, oferind un spațiu de reflecție pentru societate.