Guvernul Ungariei ia în considerare înlocuirea companiei ruse Rosatom în rolul de contractor principal pentru extinderea centralei nucleare de la Paks. Conform unor surse citate de Reuters, autoritățile au început deja analiza unor furnizori alternativi în cadrul unei revizuiri ample a proiectului. Această mișcare vine după ce contractul inițial, atribuit fără licitație în 2014 de fostul premier Viktor Orban, a devenit extrem de sensibil din punct de vedere politic.
Proiectul de extindere este unul masiv și costisitor, având o estimare inițială de 12,5 miliarde de euro. Până în februrie, când a fost turnată prima placă de beton, Ungaria a investit deja peste 2 miliarde de euro în această operațiune. O persoană familiarizată cu procesul de revizuire a declarat că toate scenariile sunt luate în calcul, inclusiv schimbarea contractorului, evaluând impactul asupra calendarului și a viabilității economice.
Decizia finală privind viitorul proiectului este așteptată de către Cabinetul prim-ministrului Peter Magyar la sfârșitul acestui an sau la începutul anului viitor. Analiza actuală va identifica implicațiile tehnice, juridice și financiare ale unei eventuale înlocuiri. Dacă Ungaria decide să renunțe la Rosatom, țara ar putea pierde suma de 1,1 miliarde de euro deja plătite companiei ruse și ar putea fi obligată să plătească penalități contractuale.
Situația este complicată de obstacole juridice, inclusiv o hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene din 2025 care a anulat aprobarea Comisiei Europene privind ajutorul de stat. În plus, contractul cu Rosatom a fost modificat de cinci ori, iar o a șasea modificare este în curs de pregătire. O sursă apropiată administrației a menționat că, deși extinderea centralei este necesară, implicarea Rosatom ar trebui evitată.
Pe lângă problemele contractuale, funcționarea centralei a fost afectată de factori naturali, precum seceta din luna august care a dus la oprirea aproape completă a reactoarelor existente. Guvernul maghiar susține energia nucleară pentru a acoperi cererea în creștere și pentru a compensa sursele regenerabile. Ca măsură de curtoată, Budapesta analizează prelungirea licențelor de exploatare pentru cele patru reactoare actuale, care expiră între 2032 și 2037.
Sectorul energetic european rămâne dependent de resursele rusești, deși multe state au redus importurile de combustibili fosili. În 2025, Rusia a furnizat aproximativ 23% din uraniul îmbogățit și 16% din uraniul natural consumat de Uniunea Europeană, conform datelor Asociației Nucleare Mondiale. Această dependență subliniază complexitatea tranziției energetice și a securității aprovizionării în contextul regimurilor de sancțiuni aplicate de statele membre UE.