Auditul efectuat de Curtea de Conturi asupra Casei Naționale de Pensii Publice a scos la iveală plăți necuvenite în cadrul unor case teritoriale de pensii. Conform raportului din iulie 2025, anumite unități au acordat angajaților sume sub formă de spor de confidențialitate, deși aceste drepturi nu erau prevăzute de legislația privind salarizarea personalului din fonduri publice. Pentru sumele identificate ca fiind plătite necuvenit, s-au dispus măsuri de recuperare a banilor.
Problemele financiare au fost semnalate în cadrul unor case de pensii din diverse județe, precum Bacău, Giurgiu, Bistrița-Năsăud și Botoșani. La Casa Județeană de Pensii Giurgiu, 27 de angajați beneficiau de sporuri cu valori cuprinse între 174 și 1.520 de lei. La Bacău, un consilier juridic primea un spor de 1.028 de lei, în timp ce la Bistrița-Năsăud, un șef de serviciu și un consilier juridic percepeau câte 1.520 de lei pentru confidențialitate.
În Botoșani, doi consilieri juridici primeau câte 1.519 lei, sume care au generat controverse în urma controlului auditorilor. Federația Națională Solidaritatea Socială a Muncii (FNSSM) a reacționat rapid la aceste constatări, subliniind că sporurile au fost acordate unui număr de 33 de angajați pe baza unor sentințe judecătorești. Această situație a generat o dezbatere privind responsabilitatea funcționarilor publici care au aplicat aceste plăteri în urma deciziilor instanțelor.
Ionuț Paul Marinescu, președintele FNSSM, a declarat că plata nu a reprezentat o decizie arbitrară sau discreționară a personalului. El a susținut că instituțiile publice sunt obligate să pună în executare hotărârile judecătorești și că eventualele probleme privind perioada de aplicare a dreptului sau compatibilitatea cu legislația de salarizare nu pot fi transformate într-o culpă personală a funcționarului. Federația cere o delimitare clară între analiza legalității cheltuielilor și responsabilitatea celor care au aplicat actele obligatorii.
Sistemul de pensii din România este monitorizat constant de instituții de control pentru a asigura respectarea cadrului normativ de salarizare. În contextul actual, raportul Curții de Conturi evidențiază necesitatea unei clarificări privind modul în care hotărârile judecătorești influențează bugetele caselor de pensii. Această situație pune în evidență complexitatea aplicării deciziilor instanțelor de judecată în raport cu legislația administrativă și normele de salarizare a personalului din sectorul public.
Este necesară o distincție între analiza Curții de Conturi asupra legalității unor cheltuieli și responsabilitatea celor care au aplicat actele și hotărârile obligatorii. Această poziție a fost transmisă de către Federația Națională Solidaritatea Socială a Muncii, care subliniază importanța delimitării între constatările de audit și modul în care funcționarii au pus în executare deciziile judecătorești sau dispozițiile administrative emise în acest scop.