Sectorul construcțiilor din România traversează o perioadă de dificultate financiară din cauza decalajului dintre lucrările efectuate și sumele decontate. Conform datelor furnizate de Federația Patronatelor Societăților din Construcții, există o diferență de aproximativ 3 miliarde de euro între stadiul fizic al lucrărilor și banii încasați de companii. Această situație pune o presiune extremă asupra lichidității companiilor din sector, în contextul în care proiectele sunt finanțate prin mecanismele PNRR.
Analiza detaliată a Federației arată că valoarea lucrărilor certificate tehnic și executate în sectorul construcțiilor este estimată la circa 6 miliarde de euro. Totuși, sumele pe care constructorii le-au încasat efectiv pentru aceste lucrări se ridică la aproximativ 3,1 miliarde de euro. Acest diferenț de aproximativ 3 miliarde de euro reprezintă o problemă majoră de lichiditate pentru companiile care realizează aceste proiecte de infrastructură și dezvoltare.
Reprezentanții organizației au subliniat că România închide perioada PNRR cu numeroase probleme care puteau fi anticipate. Printre dificultățile menționate se numără proiectele insuficient pregătite, procedurile care au durat prea mult, investițiile administrate defectuos și lipsa unei strategii clare. Aceste elemente au dus la faptul că țara se află mult sub obiectivele stabilite inițial, afectând eficiența implementării programului de finanțare europeană.
Președintele FPSC, Cristian Erbașu, a avertizat că bugetul a fost construit în jurul PNRR, însă lipsa cofinanțării blochează proiectele derulabile. El a subliniat necesitatea de a se pregăti pentru exercițiul financiar 2028-2034, când dezvoltarea României va depinde și de resurse interne. În prezent, lipsa unui Guvern împiedică revizuirea bugetului, ceea ce înseamnă că nu există fonduri asigurate pentru cofinanțarea proiectelor viitoare.
Un alt risc major identificat este pierderea forței de muncă calificate din România. Dacă nu se asigură continuitatea investițiilor, specialiștii din construcții ar putea alege să plece în țările vestice, unde există programe de atragere a lucrătorilor prin facilități. Miza pentru țară este asigurarea continuității investițiilor și pregătirea din timp a proiectelor pentru următorul exercițiu financiar, când ponderea finanțării naționale va fi mult mai mare.
Implementarea programelor de investiții de mari dimensiuni necesită o planificare riguroasă pentru a evita blocajele de lichiditate. În contextul european, gestionarea fondurilor de coeziune și a bugetelor multianuale este esențială pentru stabilitatea economică. Capacitatea de absorbție a fondurilor depinde direct de pregătirea proiectelor și de stabilitatea cadrului de cofinanțare național, elemente care influențează direct capacitatea de dezvoltare a infrastructurii de stat.