Seceta extremă care afectează sudul României a provocat întârzieri majore în campania de semănat a culturilor de toamnă. În județul Dolj, lipsa precipitațiilor constante a blocat pregătirea terenurilor agricole, punând sub presiune întregul proces de însămânțare. Fermierii din această regiune așteaptă de luni de zile o ploaie consistentă, deoarece deficitul de umiditate din sol împiedică activitățile agricole esențiale pentru sezonul actual.
Situația este critică conform datelor furnizate de ANM, care la data de 12 octombrie 2026 indică un conținut de umiditate deosebit de scăzut de la nivelul de 0-20 cm pe profilul de sol. Această secetă pedologică, care variază de la moderată la extremă, afectează cea mai mare parte a țării, cu excepția unor zone izolate din nord și est. Din cauza acestui fenomen, mulți agricultori au fost nevoiți să amâne fertilizarea terenurilor și pregătirea pentru însămânțare.
Directorul Direcției Agricole Județene Dolj, Sorin Agapie, a explicat că, deși pe Valea Dunării culturile au fost înființate datorită calității solului, mulți alți fermieri abia acum încep campania. În toamna anului 2025, în județ s-au semănat aproximativ 168.000 de hectare cu grâu, 42.000 de hectare cu orz și 48.000 de hectare cu rapiță. În prezent, în numeroase zone se înregistrează peste 100 de zile fără precipitații semnificative.
Pe lângă lipsa apei, agricultorii se confruntă cu dificultăți financiare severe cauzate de datoriile acumulate și costurile ridicate. De la 12 octombrie a început depunerea cererilor pentru ajutorul acordat pentru culturile de porumb și floarea-soarelui calamitate în 2025, însă suma de maximum 330 lei/hectar este considerată insuficientă. Fermierii menționează că aceste sume nu acoperă nici măcar costurile pentru motorina necesară lucrărilor de arat.
În localități precum Galicea Mare sau Urzicuța, fermierii precum Alin Velcu sau Alexandru Voinea confirmă că rapița semănată în septembrie nu are apă suficientă. Există riscul ca, în ciuda avertizărilor meteo pentru ploi, culturile să nu se pregătească corespunzător pentru iarnă. De asemenea, scăderea debitelor Dunărei a făcut imposibilă irigarea culturilor de prășitoare, ceea ce duce la o scădere a suprafețelor cultivate și la apariția bolilor cauzate de lipsa rotației de culturi.
Contextul economic al agriculturii din România este marcat de o perioadă de instabilitate, începând cu anii post-pandemie, când prețurile cerealelor au fost ridicate. Mulți fermieri au investit în utilaje și spații de depozitare, însă scăderea prețurilor la cereale și creșterea costurilor la fertilizanți i-au pus în dificultate financiară. Această presiune economică, combinată cu seceta repetată, îi determină pe unii agricultori să își vândă terenurile sau bunurile pentru a achita restanțele.